VLAD MACOVEI, „«Nu-mi place Băsescu» sau «Băsescu e traficant»”

________________________________________________________

EDITORIALUL EVZ: „Nu-mi place Băsescu” sau „Băsescu e traficant”

Vlad Macovei

Miercuri, 09 Septembrie 2009

________________________________________________________

Vlad Macovei: „Chiar dacă nu-l veţi vota pe Traian Băsescu, făceţi-o pentru că nu vă place, nu pentru că adversarii lui v-au manipulat ordinar”.

«Un adversar onest şi puternic al preşedintelui Traian Băsescu ar trebui să zică: nu-l votaţi pe Băsescu pentru că nu-mi place. E un prost preşedinte. Nu se pricepe. Nu-mi place şi basta. Îmi strică afacerile, nu-mi mai pot aranja ploile. Şi lumea, dacă are încredere, merge pe mâna lui, nu pe a lui Băsescu. Cum nimeni, dar absolut nimeni, nu va spune asta (trebuie să fii puternic şi onest, repet), atunci e nevoie de ceva mai mult. Trebuie acuzaţii. Grave. Însă ca să spui „Traian Băsescu a patronat traficul de arme către Angola” îţi trebuie dovezi. Dacă ai aceste dovezi, atunci Traian Băsescu va avea probleme mari. Probabil nu va mai ieşi preşedinte.

Până aici nimic nou, deosebit, doar un exerciţiu de poziţionare necesar. Ce fac însă adversarii preşedintelui, poate încă puternici, dar prea puţini oneşti? Amestecă planurile. Mai simplu spus, manipulează. Vă manipulează. Încearcă să demonstreze că Băsescu e încadrabil penal (traficant de arme) cu instrumentele subiectivităţii: pentru că aşa cred eu, pentru că aşa mi se pare, pentru că aşa mi-a şoptit mie cineva, pentru că ceva-ceva trebuie să fie adevărat dacă tot vorbim despre asta.

Puteţi continua să nu-l consideraţi pe Băsescu un preşedinte bun şi să nu-l votaţi. Însă uitaţi de scandalul cu armele. A fost o manipulare grosolană. Au încercat să vă păcălească. Să vă ia de fraieri. „Evenimentul zilei” de ieri demontează pas cu pas întreaga poveste. Cu dovezi. „Evenimentul zilei” de azi vă arată că în spatele acestor atacuri stau bani mulţi. Cu documente. Aceşti adversari ai lui Traian Băsescu vă zic că „Evenimentul zilei” este goarna prezidenţială.

Oficiosul. Ziarul acesta este format şi condus de oameni care au păreri. Inclusiv păreri politice. Inclusiv despre Traian Băsescu. Pe care şi le exprimă, liber, în ziar, în pagina de comentarii. La fel se întâmplă şi cu distinşii colaboratori, membri ai Senatului EVZ. În cadrul acestor comentarii, nu puţine au fost, sunt şi vor fi criticile la adresa lui Traian Băsescu, la fel cum nu puţine au fost, sunt şi vor fi părerile favorabile. Adversarii lui Traian Băsescu nu suportă aceste nuanţe. Pe moşiile lor, opiniile trebuie aliniate cu precizie militărească.

Iar când apare un studiu Oxford Analytica în care această precizie militărească anti-Băsescu este punctată, aceeaşi încolonare perfectă se produce şi înfierarea mânioasă este perfect regizată. Nu sunt permise nuanţe. Dacă trecem însă din tărâmul opiniilor în cel al materialelor informative, EVZ n-a iertat pe nimeni. Cu dovezi. Nu l-a iertat pe „Dom’ Costel”, demnitarul interlop al PDL, nu a iertat-o pe Elena Udrea, nu i-a iertat pe băieţii deştepţi din PDL care sunt mână în mână cu băieţii deştepţi din energie.

Când adversarii lui Traian Băsescu foloseau muniţia EVZ pentru a trage în PDL şi în preşedinte, ziarul nostru, de multe ori, nu era citat. Nu dădea bine. Strica strategia. Iar EVZ furniza muniţie bună pentru că avea dovezi. Aceasta este diferenţa. Să nu-i cre de ţi niciodată pe cei care vă vând o acuzaţie ce trebuie dovedită drept impresie, de cele mai multe ori impusă şi manipulatoriu argumentată. Chiar dacă nu-l veţi vota pe Traian Băsescu, făceţi-o pentru că nu vă place, nu pentru că adversarii lui v-au manipulat ordinar.»

MIRCEA MARIAN, „Nici Mircea Badea nu mai poate”

________________________________________________________

OPINII: Nici Mircea Badea nu mai poate

Mircea Marian

Miercuri, 09 Septembrie 2009

________________________________________________________

«Tăcere deplină din partea lui Roşca Stănescu şi a purtătorilor săi de mesaj, Realitatea TV şi Antena 3, după ce „Evenimentul zilei” a arătat că toată povestea intitulată „Legăturile lui Traian Băsescu cu mediile teroriste, prin intermediul fratelui său” este o adunătură de minciuni.»

«Nici măcar la spălătoria de cadavre păstorită de Gâdea, ex-colaboratorul Securităţii Roşca Stănescu nu a avut altă replică decât: „«Evenimentul zilei», o goarnă prezidenţială.” Tovarăşii săi din studio, inclusiv Ciutacu şi Badea, tăceau mâlc. Puţin mai târziu, la emisiunea „În gura presei”, Badea a citit în viteză articolul din „Evenimentul zilei”, după care l-a băgat sub preş. „Nu, nu, mă depăşeşte complet. Nu mai pot, cu fiicele, cu fraţii…”, a spus Badea, simulând lehamitea.

Într-un fel, îl compătimesc pe acest personaj. Zi de zi, înghite cu noduri borşul oferit de Dan Voiculescu, altfel un bine-cunoscut tovarăş de turnătorii al lui Roşca Stănescu. Se vede pe faţa lui Badea că adesea îi este greaţă de ceea ce trebuie să spună. Că ar vomita, ar scuipa, ar înjura. Dar nu poate să o facă. Ce ar mai rămâne din vedeta Badea dacă l-ar lovi amocul, iar mogulul Voiculescu i-ar plasa un şut în partea mai moale a spatelui? Unde s-ar duce? La Realitatea, să facă emisiuni despre potăi? La B1, alături de Radu Moraru?

Drama lui Badea este şi drama altor zeci de vedete TV, care lucrează la Vîntu sau Voiculescu pentru salarii astronomice şi îşi dau seama că porţia de borş pe care trebuie să o înghită, la schimb, este din ce în ce mai greţoasă. Uitaţi-vă cum s-au aliniat angajaţii de frunte ai lui Vîntu acum câteva zile şi, în cor, au înfierat analiza media realizată de Oxford Analytica. Nici unul nu a părut să sesizeze ridicolul în care se aflau: angajaţii lui Vîntu desfiinţau un raport acuzator la adresa patronului lor. Nicio urmă de ezitare, niciun „dar, parcă, totuşi, uneori…”. Nu. Toate declaraţiile au fost „pe linie”, după cum se spunea pe vremea partidului comunist – deşi la una dintre dezbateri participa şi fostul consilier al lui Adrian Năstase, Emil Hurezeanu, care a lucrat la Deutsche Welle. Ca o paranteză, în martie 2009, Realitatea TV a mai înscenat o dezbatere, intitulată „Mogulii şi oamenii lor”, în care diverşi şefi din trusturile controlate de cei trei moguli depuneau mărturie despre deplina libertate editorială de care se bucură. Atunci, spectacolul a fost chiar mai grandios. Deşi la emisiune participau şi Vîntu şi Patriciu, Grigore Cartianu şi Liviu Mihaiu le-au spus-o, curajos, în faţă: nu suntem cenzuraţi, avem atât de multă libertate că nu mai suportăm şi să ştiţi şefu’ că, deşi o să vă doară, vă anunţăm că sunteţi un om şi un patron extraordinar.

Repet, înţeleg drama acestor oameni, mare parte dintre ei veniţi în presă deoarece credeau în misiunea ei nobilă, acum captivi ai oligopolului format de moguli. O soluţie, inclusiv pentru bieţii ziarişti, este ca, la fel ca în Norvegia, să se adopte o lege antitrust, în care să se interzică unui cetăţean sau unei familii să controleze mai mult de 20% din presa centrală. Şi nu ar fi rău dacă ar fi pus în aplicare articolul 30 din Constituţie, care arată că legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă să-şi facă publice sursa de finanţare.»