MAREA MINCIUNĂ – Geoană şi Antonescu mint!

Valeriu Zgonea, citind rezultatul oficial al votului asupra moţiunii de cenzură:

«Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 471. Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 448. Numărul total de voturi exprimate: 434. Număr total de voturi anulate: 4. Numărul total de voturi valabil exprimate, din care voturi pentru – 254, voturi contra – 176.»

Recapitulez: 14 parlamentari prezenţi NU au votat deloc. Dintr-un total de 471 de parlamentari au votat pentru moţiune 54% (254), iar împotrivă 37% (176). Ce s-a întmplat cu restul de 9%, adică nu mai puţin de 41 de parlamentari?!?

• Mircea Geoană:

«Eu vroiam să fiu sigur că aţi primit nu doar scrisoarea cu propunerea onorabilă (privindu-l pe Klaus Iohannis, pentru funcţia de premier, n.r.), ci şi încunoştiinţarea faptului că există în acest moment în Parlamentul României o majoritate transparentă de peste 65%.»

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

• Crin Antonescu:

«Mă tem că din ceea ce s-a discutat în seara asta, preşedintele României nu doreşte să respecte această majoritate, nu recunoaşte această majoritate deşi ea este realizată în termenii constituţionali, şi insistă să pună pe picior de egalitate cel puţin 65% cu 35% din Parlamentul României.»

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Ambii preşedinţi, ai PSD şi PNL, au declarat solemn, de mai multe ori, că parlamentarii lor care absentează sau care votează împotriva moţiunii vor fi excluşi din partid.

Liberalii pierduseră deja trei parlamentari. Deputaţii Cristian Burlacu şi Cristina Elena Dobre au anunţat, luni, că au demisionat din PNL şi s-au înscris în PDL. Şi tot luni, Tiberiu Prodan a anunţat, în plenul Senatului, că pleacă din PNL şi că va activa ca senator independent în cadrul grupului parlamentar al PD-L.

«Am avut cinci absenţi. (…) Indiferent câţi sunt 6, 5, 7, o să vedem foarte exact şi ceea ce am spus ieri vom face în zilele următoare, cred că în minutele următoare ei deja vor fi excluşi din grup. Iar în zilele următoare vom convoca forurile PNL şi îi vom exclude din partid aşa cum am anunţat», a MINŢIT preşedintele PNL, Crin Antonescu.

Presa consemnează:

«Şapte parlamentari PSD, şase liberali, trei de la UDMR, doi ai PDL, patru de la minorităţi şi un independent au lipsit, marţi, de la votul asupra moţiunii de cenzură, dintre aceştia 19 fiind deputaţi şi 4 senatori.

La votul moţiunii de cenzură de marţi s-au înregistrat 23 de absenţe, dintre care 19 deputaţi şi 4 senatori.

Liberalii care au absentat sunt: Bordeianu Dan (PNL), Dan Păsat (PNL), Rebenciuc Neculai (PNL), Tabugan Ioan (PNL), Ovidius Mărcuţianu (PNL), Cezar Mircea Măgureanu (PNL).»

De la PSD nu se ştiu încă cu exactitate numele celor şapte parlamentari care vor fi excluşi.

În orice caz, o socoteală sumară ne arată că: 4 + 6 + 7 = 17 parlamenatri în minus din rândurile opoziţiei PSD-PC-pnl şi tot atâţia în plus în rândurile PD-L.

Situaţia în Parlamentul României se prezintă, astăzi, astfel:

(Sursa)

În lista grupurilor parlamentare din Senat, trecerea senatorului Tiberiu Prodan la PD-L nu este operată, după cum nu sunt operate nici iminentele excluderi ale „defectorilor” din PSD şi PNL de după moţiune.

Aritmetica indică:

Tot aritmetica arată că, dintre cei 263 de parlamentari PSD-PC-PNL-UDMR care au votat, 10 au votat „împotrivă” sau „nul”. Votul fiind la vedere, vinovaţii ar trebui excluşi şi ei, sau or fi toţi de la UDMR?

Aşa cum, printr-o aproximare mincinoasă, dar avantajoasă, de vreo 5% în plus pentru ei, cei doi lideri, Geoană şi Antonescu mint opinia publică în faţă, la fel ne putem aştepta ca şmecheria cu guvernul lor de tehnocraţi să se transforme într-un executiv de activişti de partid aranjaţi deja cu Iohannis.

Geoană şi Antonescu ori au minţit când au promis că îi vor exclude pe cei care au absentat sau care au votat împotriva moţiunii, ori au minţit când au declarat că majoritatea lor e de 65% .

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

Marea şmecherie (o întrebare nepusă)

Toţi „vehemenţii” – ca să fiu politicos –, de genul Cristian Tudor Popescu, se precipită verbal întrebându-se de ce ezită preşedintele Băsescu să-l desemneze pe numitul Iohannis ca prim ministru.

Aceşti deştepţi nervoşi, care fac apologia guvernului de tehnocraţi – a propos, Iohannis n-are cu tehnocraţoa nici cât are CTP cu prefectura –, omit să-şi pună o întrebare de bun simţ: dacă pe premier îl vedem acum la faţă, CUM VA ARĂTA ÎNSĂ GUVERNUL?!?

CINE VOR FI MINIŞTRII?

Cine ne garantează că, după desemnarea lui Iohannis, care a avut discuţii personale, secrete şi suspecte cu Geoană astăzi, nu va propune parlamentului un guvern „tehnocrat” cu specialistul Vanghelie la Interne şi înţesat cu alţi „tehnologi” ai furăciunii pesedşti şi penelişti pe celelalte portofolii?

În plus, având în vedere actuala configuraţie parlamentară, indiferent cine va câştiga alegerile prezidenţiale, un asemenea guvern de hoţi, conduşi de Iliescu şi Patriciu, nu va mai putea fi schimbat de nimeni până în 2012!!!

Aceasta este MAREA ŞMECHERIE!

Românii trebuie să ştie acest lucru.

De aceea analiştii şi moderatorii ar trebui să pună această întrebare şi să şi răspundă înainte de a face clabuci la televizor.

CTP ne recomandă chiar un fel de Obama în persoana lui Iohannis. Asta ne mai lipsea, un Obama! De fapt, în capul acestui deraiat procentul cu care a câştigat primarul Sibiului alegerile locale constituie garanţia competenţei. Chiar aşa! Ne aşteptăm ca vice-premier să fie atunci Radu Mazăre. De fapt, motivaţia comic-fantezistă a a purtătorului de tichie cu mărgăritare este chiar o bătătorire a drumului către guvern a altui primar ales lejer: acelaşi şi acelaşi Marian Vanghelie. Să vă trăiască sponsorul, domnule Popescu!

Acest CTP are şi obrăznicia să batjocorească, într-un editorial, proştii din România. Neruşinarea e cu atât mai mare cu cât acea categorie e chiar cea care îl apreciază.

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

KLAUS JOHANNIS… şi tehnocrat şi independent?

Klaus Werner Johannis, sau Iohannis…

Un profesor de fizică…

Şi mai ce?

Date personale / Curriculum Vitae

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Numele şi prenumele:
Klaus Werner Iohannis

Ocupaţia în prezent:
Primarul Municipiului Sibiu
Data şi locul naşterii:
13 iunie 1959, Sibiu
Starea civila: Căsătorit, fără copii

Studii:
1979 – 1983	Universitatea “Babeş Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de Fizică
Activitatea profesională:
1983 – 1989	Profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu
1989 – 1997	Profesor la Liceul Brukenthal Sibiu
1997 – 1999	Inspector General Adjunct, Inspectoratul Scolar Judeţean Sibiu
1999 – 2000	Inspector General, Inspectoratul Scolar Judeţean Sibiu
din 30 iunie 2000	Primarul Municipiului Sibiu
Activitatea politică:
Din 1990	membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR)
1997	Membru in Comisia de Invăţământ al FDGR Transilvania
1998	Ales în Comitetul de conducere al FDGR Sibiu
1998	Seful Comisiei de Învăţământ al FDGR Sibiu
2001	Preşedintele Forumului Democrat German din România (FDGR)
Limbi straine:             Germana şi Engleza (fluent)

Klaus Johannis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Klaus Werner Johannis (n. 13 iunie 1959, Sibiu) este un politician român de etnie germană, primar al municipiului Sibiu din anul 2000 până în prezent.

A absolvit studiile de fizică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. După terminarea facultăţii a fost mai întâi profesor de fizică la Liceul Samuel von Brukenthal din Sibiu. După 1989 a devenit inspector şcolar general adjunct iar apoi inspector şcolar general al judeţului Sibiu.

În anul 2000 Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) a decis să participe cu un candidat propriu la alegerile de primar al municipiului Sibiu, şi l-a desemnat în această poziţie pe Klaus Johannis. În anul 2000 Klaus Johannis a fost ales primar în al doilea tur de scrutin.

În timpul primului mandat a lucrat în consiliul municipal cu o majoritate constituită de Partidul Social Democrat. În anul 2004 a fost reales ca primar cu 88,7% din voturi. La alegerile locale din 2008 a obţinut un nou mandat de primar, întrunind 83,2% din opţiuni.

A iniţiat numeroase contacte cu investitori străini şi cu oficiile Uniunii Europene. Sub angajamentul său, Sibiul a fost numit Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2007 (împreună cu Luxemburg).

Este preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) şi senator de onoare al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

La data de 28 decembrie 2007 i-a fost conferit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler.

În data de 13 octombrie 2009, imediat după căderea guvernului Boc, a fost propus de PNL pentru funcţia de prim-ministru al României. Această propunere a fost susţinută şi de UDMR.

___________________________________________________________

P.S. – DECLARAŢIA DE AVERE A PRIMARULUI KLAUS IOHANNIS

«Potrivit Declaraţiei sale de avere, preluată de Monitorul de Sibiu, Iohannis deţinea, în august 2009, şase imobile, mai exact trei apartament şi trei case, situate în municipiul Sibiu. Toate acestea au fost cumpărate, nefiind moşteniri. Totodată, primarul Sibiului a depusese până la acea dată, în conturi BCR, peste 1,4 miliarde de lei vechi. Nu are maşină şi nici nu deţine acţiuni la vreo firmă» („Gândul„), fiind de-a lungul carierei, atât el cât şi soţia sa, simpli bugetari.

Dar extrem de economi, dacă şi-au putut lua 6 locuinţe, în valoare de 613.675,80 RON  în 8 ani, adică economii de 6.392 RON / lună. Plus banii din conturi.

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

Căderea guvernului, în presa străină

«Presa internaţională susţine că aprobarea moţiunii de cenzură de către parlamentari s-a produs pentru a micşora şansele lui Traian Băsescu la prezidenţiale, fără ca nimeni dintre cei care au votat-o să ia în seamă criza profundă în care se află România.

Această premieră a democraţiei româneşti în care Parlamentul retrage încrederea pentru guvern a venit într-un moment foarte prost pentru România, în plină criză economică şi socială.

De asemenea, presa externă vorbeşte de problemele pe care le poate întâmpina ţara noastră în relaţia cu FMI, care poate, la rându-i, să-şi retragă încrederea în competenţa României de a folosi cum trebuie un împrumut şi de a-l restitui.»

Până în prezent, guvernului „restrâns” condus de premierul Emil Boc FMI nu-i reproşase nimic.

Agenţia de presă „Associated Press” titrează „Guvernul român rămâne fără încrederea Parlamentului”, precizând că “executivul a căzut după ce Parlamentul i-a acordat un vot de neîncredere, deoarece teoretic nu a reuşit să îmbunătăţească economia”. Mai precis, 254 de parlamentari au votat pentru a elimina guvernul centrist minoritar al premierului Emil Boc. «Este prima data când Parlamentul a demis un guvern, de la căderea comunismului din 1989», puncteaza „AP”.

«Deşi aparent votul a avut drept scop să-l pedepsească pe Boc pentru performanţele sale economice, în realitate ţinta lui este politică, având în vedere că mai este puţin timp până la alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie, în care Traian Băsescu este încă preferat de cetăţeni la funcţia supremă în stat. Acesta are posibilitatea de a câştiga un nou mandat», comenteaza „AP”, care susţine că parlamentarii din opoziţie speră să-i scadă şansele lui Băsescu, apropiat al lui Emil Boc.

Tot „AP” avertizează şi asupra ratei şomajului, ajunsă la aproape 7%, în creştere de la 4% de anul trecut, precum şi asupra faptului că economia este de aşteptat să scadă cu 8% în acest an, după trei ani cu o creştere economică anuală de 8%.

Şi cotidianul francez „Le Monde” trage un semnal de alarmă în urma prabuşirii guvernului de centru-dreapta a lui Emil Boc, marţi 13 octombrie. Cu puţin timp înainte de prezidenţiale, «ţara a fost cufundată în criză în întregime, deşi în acest moment ar trebui combătută recesiunea. Săptâmana trecută, peste opt sute de mii de angajaţi din sectorul public au stat o zi în grevă pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate impuse de Fondul Monetar Internaţional», noteaza „Le Monde” în articolul intitulat „România: Guvernul s-a prăbuşit”. În continuare în ziarul francez se menţionează că «economiştii subliniază că această cădere a guvernului riscă să suspende mai multe reforme lansate de Bucureşti in scopul reducerii cheltuielilor publice, într-un moment în care ţara este pradă a unei recesiuni severe.» De asemenea, „Le Monde” citează un raport al ING Bank conform căruia «răsturnarea guvernului riscă să sporească presiunile asupra monedei naţionale şi să antreneze o creştere a ratelor dobânzilor.»

„România plonjează în incertitudine după căderea guvernului”, titreaza şi agenţia „France-Presse„. «Guvernul român de centru-dreapta al premierului Emil Boc a căzut marţi după adoptarea unei moţiuni de cenzura în Parlament, la mai puţin de o luna şi jumătate de alegerile prezidenţiale», scrie „France-Presse”.