«Corpus Christi», un pretext…

Am postat textul de mai jos pe Facebook, ca urmare a unui e-mail pe care l-am primit. Cred că subiectul nu ține numai de religie, de aceea îl public și aici… Sper să fie citit și interpretat în mod corect.

Redau aici traducerea în română a textului, scris inițial în franceză.

*        *

*

Am primit recent un e-mail anonim (vezi textul in josul paginii) care anunța difuzarea, vara aceasta, a unei noi „producții cinematrogafice” sub titlul ”Corpus Christi”. Nu, n-ar fi vorba despre sărbătoarea Trupului și Sângelui Domnului (Fronleichnam în Germania), nici măcar despre orașul texan omonim, ci despre o nouă poveste hot (și hit) concepută pentru a șoca, deci pentru a fi vândută pe seama religiei creștine.

Se pare că este vorba, totuși, despre un hoax (http://www.hoax-slayer.com/corpus-christi-gay-jesus-movie-hoax.shtml; http://www.snopes.com/politics/religion/gayjesus.asp), adică despre o informație falsă transmisă pe internet pentru naivii gata să înghită orice. Dar, ideea în sine, pusă în scenă sau nu, constituie încă un atac împotriva credinței creștine.

De la „Ultima tentație a lui Christos” și de la „Codul lui Da Vinci” (și alte romane de Dan Brown), foamea de publicitate rapidă și facilă, direct proporțională cu scandalul pe care îl provoacă, generează sacrilegii a căror valoare de piață nu mai este singura măsură care contează. Conotațiile politice nu mai sunt de neglijat.

Sunt protejate din ce în ce mai mult, cu o grijă militantă, cu o voluptate umanistă demnă de o cauză mai bună și câteodată chiar cu o furie democratică suspectă, totae susceptibilitățile, drepturile și demnitatea tuturor minorităților posibile: religioase, rasiale, naționa, etnice, sexuale, culturale, etc…. Islamul a devenit un tabu, orice remarcă critică referitoare la un evreu riscă să fie taxată ca antisemitism, a fost inventat acea ”pollitical correctness” („corectitudine politică”) în numele căreia unele apelative au devenit peiorative, frizând absurdul… Un negru nu mai este un negru, nici măcar o persoană de culoare, ci un „afroamerican”, un „afrofrancez”, ba chiar un „afrosuedez”. Negrii din Africa ar fi, fără îndoială, „afroafricani”. Gitanii sau țiganii sunt de-acum „rromi”… Homosexualii, ”gays”… Handicapații sunt numiți „persoane cu dizabilități”… Obezii, „supraponderali”… Și lista cuvintelor surghiunite poate continua. De nu, e insultă, intoleranță, discriminare, rasism, ba chiar fascism.

Cu toate acestea, un titlu de film ca “White men can’t jump” („Albii nu pot sări” – de Ron Shelton cu Wesley Snipes, 1992) nu este decât o glumă amabilă, în timp ce un titlu imaginar ca ”Black men can’t think” („Negrii nu pot gândi”) ar fi, fără îndoială, o gravă insultă rasială.

În numele pluralității credințelor s-au înlocuit crucile roșii de pe ambulanțe cu niște asteriscuri albastre și acum se vrea impunerea aceluiași lucru și farmaciilor. În Israel, ambulanțele poartă Steaua lui David și în Turcia Semiluna roșie, dar cui îi pasă, deși cele două state se pretind laice!

În aceeași nepăsare cu privire la drepturile majorității, devenită, la rândul ei, minoritate în ansamblul drepturilor omului și al drepturilor colective, nimeni nu pare să se îngrijoreze atunci când discriminările devin pozitive, când cenzura din media și din viața cotidiană devine orwelliană.

În fața acestei situații, ne punem întrebarea qui prodest?. Răspunsul nu este evident și este dificil de dat unul. Fiecare dintre noi are propriile sale răspunsuri. Un lucru e cert și sigur, îndurăm o degradare morală în numele unei false libertăți de conștiință și al unei libertăți de expresie cu geometrie variabilă.

Fie că e un adevăr sau o ficțiune, ideea unui scenariu sexual legat de numele lui Isus este o impietate pe care biserica noastră o îndură, o dată în plus, cu compuncțiune, cu smerenie christică. Ar fi poate timpul ca legile să pedepsească nu numai antisemitismul, rasismul, antiislamismul, ci de asemenea și anticreștinismul. Este necesar ca o solidaritate ecumenică să se impună și să reacționeze la acest gen de indolență pe care o adoptă societatea civilă occidentală, prea ocupată să vegheze la tot felul de drepturi mai mult sau mai puțin bizare și exotice.

Într-o perioadă în care Europa suportă o islamizare demografică (16 milioane în 2007 în Uniunea Europeană și potrivit lui Don Melvin populația musulmană din Europa – excluzând Rusia – se va dubla până în 2020), a prezerva valorile religiei, civilizației și moralei creștine depășește credința și devine de asemenea o datorie patriotică europeană.

Perspectiva – fie și îndepărtată – a unei Semilune în vârful săgeții catedralei Notre Dame sau al Domului din Köln nu este chiar atât de nebună pe cât ar părea, din moment ce bazilica bizantină Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), construită ca biserică creștină în secolul al VI-lea, a fost transformată în moschee în secolul al XV-lea, după 900 de ani.

À bon entendeur salut!

*         *

*

«”Corpus Christi” este un film care ar trebui să iasă anul acesta în iunie – august. Un film dezgustător, pregătit să apară în America anul acesta, îl infățișează pe Isus și pe discipolii săi ca homosexuali! Ca piesă, subiectul s-a jucat în teatre o vreme. Este intitulat ”Corpus Christi” ceea ce înseamnă ”Corpul lui Christos”. Este o batjocură revoltătoare la adresa Domnului nostru. Dar putem face o diferență. De aceea va trimit acest e-mail. Daca îl trimiteți mai departe, poate vom fi în măsură să prevenim difuzarea acestui film în America. Să luam poziție în favoarea celui în care credem și să oprim bătaia de joc la adresa lui Isus Christos Mântuitorul nostru. Unde ne situăm ca creștini? Cu riscul unui mic deranj, trimit și eu mai departe acest mesaj tuturor celor care cred că-l vor aprecia. Vă rog ajutați-ne să împiedicăm asemenea ofense aduse Domnului nostru. Nu există nicio petiție de semnat, nicio limită de timp, sau număr minim de persoane către care să trimiți asta… Îți va lua mai puțin de 2 minute! Dacă nu te interesează și dacă nu ai cele 2 minute necesare pentru a face asta, te rog nu te plânge atunci când Dumnezeu nu va avea nici El timp pentru tine pentru că El este mult mai ocupat decât suntem noi. Hei, merită o încercare! Aparent, unele regiuni din Europa au respins deja filmul. Tot e avem nevoie este multă rugăciune și multe e-mail-uri. TRIMITE MAI DEPARTE!»

***

© Alexandru Dan Mitache • 2010