Cum se pișă Elena Udrea…

Vineri, 15 iunie 2012

Ceea ce mi-a fost dat să aud ieri, ca aberații monstruoase, mai rar.

Bon, poți avea manii… să-ți rozi unghiile, să te scobești în nas, să-ți sugi măselele, s-o urăști pe Udrea… E de înțeles. E greu să-ți accepți fleoșcăielile trupești, vergeturile sau celulita, relațiile sexuale la F.F., chelia, burta, puținătatea superioară, micimea inferioară, hainele de la „Europa”, „Bucur Obor” sau de la „S.H.”, pantofii din PVC cu tocuri scâlciate, ciorba de ștevie și copilul nebacalaureat rămas rapper printre blocuri. Pentru toate astea trebuie să găsești un VINOVAT, e clar. Dar și mai bine… o VINOVATĂ.

E vorba, însă, despre felul în care ești în stare să-l / s-o identifici. Ipocrizia nu e un semn de șmecherie, ci de prostie, ca orice minciună.

Explic.

Așadar ieri, coruri întregi de analiști, jurnaliști și alți dăștepți ai neamului au explicat din toate pozițiile că PDL a pierdut alegerile „din cauza la” Udrea, Blaga, Anastase, Ardelean, Prigoană, Boc etc. Adică din „din cauza la” persoanele compromise, corupte, antipatice, decăzute etc. Recunoașteți, da? Booon!

Las la o parte lumpenelectoratul PSD, căruia nici Dumnezeu n-are ce-i cere, dar mă refer la electoratul P„NL”, ăla elevatul, cu papion, monarhie și liceul terminat, care graseiază și când zice „am decât”…

Ce-a votat, frate/soro, electoratul ăsta „cu vederi leberale”, pe care peneliștii îl acuză pe nedrept de vederi de dreapta, când ei „servesc decât” telenovele și meciurile Stelei? Păi „civilizații” ăștia l-au votat cu entuziasm pe Mazăre la Constanța, pe Oprișan la Vrancea, pe Olguța la Craiova, pe Robert Negoiță, pe Piedone și pe Vanghelie la București… și tot așa în toată țara: cretini, mafioți, baroni, corupți, penali, susținuți frenetic de penelimea națională.

Are, deci, vreo importanță „fața” candidatului la electorul român, fie el de dreapta, de stânga sau de fițe? Aș! Q.E.D.

Adică „degueulăm” la Udrea dar nu borâm la Piedone și tragem extaziați pe nas parfumul de caniche pitic al lui Nicușor Dan? Constat că mai subzistă tonți și toante care încă râd, după ani de zile, de „succesurile” EBEI. De parcă n-ar fi trecut peste ei toate agramatismele lui Tăriceanu, Geoană, Antonescu, Câmpeanu, Adomniței ș.a.m.d. E același sindrom al prostiei cu țurțuri. Betonate. Precum pânzele de păianjen ale matracucelor revoltate de poșetele și de pantofii lui Udrea.

Aceiași ipocriți proști uită că Traian Băsescu s-a prăbușit în sondaje la nici o lună după anunțarea măsurilor de austeritate și că i s-a strigat „javră ordinară” nu din cauza „tripletei BVB”, a lui Ardelean, Pinalti sau Udrea, ci din cauză că a tăiat privilegii necuvenite, a făcut dreptate salarială și fiscală și a pus oamenii la muncă. Cum să te iei cu atâta osârdie de un ministru și un politician al partidului tău – Udrea – pe care adversarii îl vor desființat? Ce alt instinct poate fi mai puternic decât instinctul de conservare? Vă spun eu: instinctul de oftică!

Ce vorbim despre cauzele „Udrea” sau „Prigoană” când e clar că pentru PDL n-au mai votat niciun bugetar, niciun pensionar, niciun milițian, niciun vechi nomenclaturist, niciun „autor cu drepturi”, niciun turnător, niciun evazionist, niciun pomanagiu, niciun sindicalist, niciun buticar la negru, niciun naționalist fanatic, niciun ecologist tâmp, niciun „revoltat” și niciun „indignat”… Și probabil nicio rudă de-a acestora. Adică mă și mir că mai există în țara asta 15%-20% care trăiesc pe picioarele lor și conform capului lor.

Acum, aceleași largi categorii de ipocriți, de prostovani sau de mânari (gen CTP sau Chirieac, găzduiți amabil și oportun de orientatul Turcescu), dar și mulți particulari turmentați susțin epurarea PDL ca soluție de recâștigare a credibilității. De parcă PSD-ul s-ar fi epurat vreodată și iată că a câștigat tot. Păi cum ar vrea cineva care se pretinde bine intenționat la adresa PDL să funcționeze partidul cu conducerile județene/locale decapitate, BPN-ul demisionat? Cum își imaginează că poate funcționa un partid de dreapta, de exemplu în Moldova, fără Ștefan sau Flutur? Au ei habar că trebuie ținuți în mână mii de primari, de consilieri locali, de activiști? Cine s-o facă? Nicușor Dan? Neamțu? Cristian Preda? Din ce joben ar putea scoate un partid, oricare ar fi acesta, 50 de oameni nou nouți, integri, cultivați, capabili, cu autoritate, măcar pentru un BPN complet reformat? De unde 50.000 de candidați curați ca lacrima Monicăi Macovei la toamnă? Cu ai cui BANI să facă o campanie electorală care să nu fie catalogată drept „noncombat” sau „blat” la parlamentare? Cumva cu sponsorii aceleiași „minuni atomice” Nicușor Dan?

Demantelarea PDL este pedeapsa pentru curajul de a fi încercat reformarea societății. Unei societăți socialiste chiar multilateral dezvoltate. Unei societăți mai rea decât cea grecească, mai lacomă, mai parvenită și mai coruptă de lene și de pomanagism decât cele africane. Nu pot nici acum să-l uit pe Victor Rebengiuc revoltat că i se cere să plătească impozit și taxe pe venit, ca toată lumea. Sau pe alți actori care invocau „arta” pentru a motiva, sanchi, necunoașterea legii fiscale, pe care însă au cunoscut-o foarte bine atunci când a fost vorba despre „jmekeria” cu „drepturile de autor”. Beah!

Avem o societate cu proști și lichele care fac gât la numărătoarea voturilor „de către” Anastase (am pus ghilimele pentru că orice idiot care nu e spălat pe creier de „Antena 3” ar trebui să știe că NU EA, ca președintă a Camerei, numără voturile), dar care nici nu tresaltă când Ponta și Antonescu se prevalează de autoritatea parlamentului pentru a-și promova neconstituționalitățile de gang, după ce tot ei boicotau EXACT ACELAȘI parlament acum 3 luni, din cauză de… nelegitimitate(!)

Adică votul lui Eugen Nicolicea de acum 3 luni era acela al unui traseist trădător, dar voturile de azi ale lui Petru Filip sau ale lui Frunzăverde sunt curata voință populară? Adică parlamentul României din martie nu reprezenta nimic, iar azi reprezintă țara… Nu râde nimeni? Nici nu plânge nimeni?

Adică Ordonanțele de Urgență(!) ale guvernului Boc erau un atac la democrație, dar O.U.G.-ul lui Ponta & Antonescu  pentru ghilotinarea unui singur om de cultură, cum puțini mai are România, e un „act de guvernare”. Ți se întoarce stomacul pe dos citind „indignările” unei Simona Tache sau ale unui Florin Iaru. Măcar pentru a protesta împotriva acestei imbecilități mizerabile aș fi vrut să-i văd pe domnii Pleșu, Liiceanu sau Dan C. Mihăilescu legându-se cu lanțuri de poarta guvernului.

Cum poate fi bizonul român atât de fățarnic sau de imbecil încât să accepte această batjocură? Cum o pot accepta, tăcând complice, intelectualii acestei țări, societatea civilă??? Cum puteau evoca dictatura acum nici un an, iar azi să aplaude grețos, precum lichelele Alina Mungiu Pippidi au Radu Călin Cristea, un guvern de rușine? Un guvern condus de un iresponsabil, mincinos și grandoman (care minte la televizor că a fost invitat de Von Rompuy la Consiliul European), un guvern compus din incompatibili, cercetați penal, agramați, oameni de casă, plagiatori etc.

A numărat cineva abuzurile și derapajele de la democrație comise de guvernul actual în circa o lună de la instalare?

A măsurat cineva enormitatea și gravitatea acestor abuzuri?

Le-a comparat cineva cu cele mai „teribile” abuzuri ale guvernului Boc sau ale lui Băsescu?

Dar tâmpeniile? Dar insultele? Dar golăniile?


Bine că-i purtăm de grijă Elenei Udrea înregistrându-i pișarea.

***

© Alexandru Dan Mitache • 2012