Există, undeva în România de azi, un… colegiu național, cu profil pedagogic: COLEGIUL NAȚIONAL „IOSIF VULCAN”, din Oradea.
Pe peretele din holul de la intrare, chiar lângă biroul directorial, se află, frumos înrămată și alături de altele din aceeași serie, pagina pe care o redau în imaginea de mai jos.
Deși colegiul numără nu mai puțin de… 10 (zece) profesori de limba și literatura română,
- Prof. Margareta Negruţ – responsabil catedră
- Prof. Daniela Carţiş
- Prof. Elena Chivari-Moţoc
- Prof. Claudia Krenek
- Prof. Simona Martin
- Prof. Gabriela Simuţ
- Prof. Rodica Ungur
- Prof. Lidia Urs
- Prof. Cristina Vaida
- Prof. Valeria Vaida
cu 20 de ochi, niciunuia dintre aceștia nu i-a trecut prin minte să verifice textele citate, puse drept pildă elevilor.
Mi se pare inadmisibil ca într-un presupus lăcaș de cultură, învățământ și educație, adică tocmai ceea ce ar trebui să fie un colegiu național, să găsim promovat agramatismul în formă înrămată și expusă pe perete.
Se zice „despre morți numai de bine”, căci autorul textului, Constantin Mălinaș a decedat. Totuși rămâne inexplicabil cum un… „conferențiar universitar doctor”, probabil în litere, poate comite asemenea greșeli de gramatică flagrante, pentru care un școlar ar fi drastic depunctat.
În limba literară, aplicabilă contextului dat, acordul participiului este obligatoriu în secvența „(…) rodul unei întâmplări fericite, petrecută (…)”, forma corectă fiind, evident, „(…) rodul unei întâmplări fericite, petrecute (…)”. E vorba despre acordul în caz (aici genitiv) dintre adjectiv (de obicei participiul unui verb – „petrecute”) și substantivul pe care îl determină („întâmplări”).
Clic pe imagine pentru zoom
Cea de-a doua greșeală ține tot de genitiv, dar este mult mai gravă, fiind vorba despre un dezacord cras. De data aceasta avem de a face cu o nerespectare a acordului genitival.
Domnul conferențiar universitar doctor scrie, precum un căzut la bac sau un parlamentar de nivel mediu: „(…) rodul minții înțelepte a lui Iosif Vulcan și a talentului literar al tânărului (…)” (sic!).
Evident „mintea înțeleaptă” nu aparține lui Iosif Vulcan și „talentului literar al tânărului”, așa cum ar reieși, amuzant, din forma feminină a articolului posesiv („a”) utilizată de autorul textului. „Vorbitorii sunt înclinaţi să schimbe aspectul morfologic al articolului după genul şi numărul substantivului următor şi nu după al celui precedent.” (literparc.ro, apud ?)
Atracţia exercitată de forma atributului precedat de articol constituie o cauză a dezacordului: „Cartea vie din fiecare, cu care s-a născut şi pe care a cultivat-o cu ajutorul familiei şi a societăţii, este de multe ori acoperită cu multă ignoranţă (…)”; „Cu ajutorul familiei şi a prietenei mele dragi am depăşit toate astea.”; „(…) evenimentul de faţă reprezintă o ocazie menită a favoriza consolidarea rolului femeilor în domeniul afacerilor şi a relaţiilor comerciale internaţionale dintre femeile de afaceri.” Potrivit regulii, articolul genitival se acordă întotdeauna cu „substantivul pe care-l determină genitivul şi nu cu cel pus în genitiv, indiferent la ce depărtare de genitiv se găseşte substantivul determinat”.
Sursa: literparc.ro
De asemenea, repetiția sintagmei clișeu „a fost rodul” în două fraze consecutive relevă un nivel stilistic precar, nerecomandat elevilor.
Revenind la cei vii, cred că dascălii, atât de scrupuloși și de pedanți când vine vorba despre apucăturile ortografice ale elevilor, ar trebui să-și vadă bârna din propria lor neglijență, dacă n-o fi chiar ignoranță.
De la „Lăcrămioarele învățăceilor și Eminescu” până la lăcrămioarele învățăceilor de la „Iosif Vulcan” nu e decât un pas ce evocă, poate, nașparleala tristă a situației.
P.S. – Premiul blogului (rezervat exclusiv cadrelor didactice și elevilor de la Colegiul Național „Iosif Vulcan”, Oradea): o ciocolată celei/celui care găsește prima/primul toate greșelile din titlu. Succes!
***
© Alexandru Dan Mitache • 2013