Elena Udrea – Scurt preview al moțiunii cu care voi candida la Convenția Națională a P.D.L.

Joi, 21 Februarie 2013

Elena Udrea«Constat ca, in mass media, au aparut fragmente din motiunea pe care ma pregatesc sa o lansez dupa Consiliul National de Coordonare de la finalul acestei saptamani. Sunt fie fragmente preluate cu trimitere la motiune, fie idei intregi lansate in nume propriu, fara nicio citare.

Si aceasta dupa ce, in urma cu o saptamana am trimis, cu buna-credinta, mai multor colegi de partid varianta preliminara a motiunii, pentru a primi opiniile lor. Pentru ca vad ca place multora, voi enunta inca de pe acum cateva dintre principalele idei ale acesteia, inainte de CNC si inainte de lansare. Fac asta si pentru ca nici nu vreau sa spuna cineva ca mi-am plagiat propria viziune, dupa ce o voi fi lansat-o.

Punctez inca de la inceput faptul ca, in redactarea acestei motiuni, am pornit de la doua premise majore: ca PDL nu mai are un lider asa cum l-a avut pe Traian Basescu si ca PDL trebuie sa recupereze electoratul care l-a votat pe Presedinte in 2000, 2004, 2007 si 2009. De aici, am definit doua concepte: nevoia partidului de a intra in „epoca post-Traian Basescu” si nevoia partidului de a castiga electoratul de 30-40 de ani.

Epoca post-Basescu se traduce prin nevoia PDL de a sta singur pe picioarele sale si de a castiga viitoarele alegeri fara sa mai aiba o locomotiva electorala veritabila. Epoca post-Basescu inseamna un partid puternic prin structuri, prin echipa de conducere, cu o viziune asupra dezvoltarii Romaniei. Descriu un partid capabil sa recastige increderea electoratului si sa genereze un drum inainte pentru intreaga tara

Electoratul de 40 de ani inseamna generatia de romani care la Revolutie erau tineri si s-au maturizat intr-o tara libera. O generatie care in mod natural s-a considerat de centru-dreapta, pentru ca a respins statul-tatuc al lui Ion Iliescu si al PSD si a vrut sa reuseasca prin propriile forte. Aceasta generatie a creat prima economie europeana a Romaniei si prima clasa de mijloc.

Pentru ca nu vreau sa va rapesc posibilitatea de a descoperi ideile din motiune, va invit sa cititi mai jos un scurt preview al viziunii mele pentru PDL si pentru evolutia pe mai departe a Romaniei.

Motiunea are ca punct de plecare o constatare simpla: ca Partidul Democrat Liberal se afla la finalul unui drum si la finalul unui ciclu politic si are nevoie de innoire. A fost un drum inceput de Traian Basescu si care ne-a adus cele mai importante succese electorale. Acum, partidul se afla in fata unui test major: al schimbarii. Romania din 2013 este  mult diferita fata de Romania din 2000 si 2004, iar romanii au cerut PDL sa se schimbe.

In ultimele luni am amanat aceasta schimbare si innoire de care partidul are nevoie. Partidul s-a baricadat in interior si s-a izolat. PDL a pierdut 1 milion de voturi de la locale la parlamentare pentru ca nu am inteles cat de important este sa aratam ca partidul se reincarca cu energie, ca aduce oameni noi si ca propune idei noi.

Romania priveste acum in fata si PDL trebuie sa aiba curajul sa faca acelasi lucru. Romania se schimba economic si social, Romania se schimba din punct de vedere politic si administrativ: urmeaza sa fie adoptata o noua Constitutie si realizata o noua organizare administrativa. Din pacate, partidul nu comunica pe aceste teme majore si, la fel de important, nu isi pune problema schimbarilor pe care trebuie sa le faca pentru a fi competitiv in noua realitate.

Obiectivul candidaturii mele si ceea ce trasez in aceasta motiune este un plan de innoire pentru Partid Democrat Liberal. Imi propun ca impreuna cu o echipa de lideri puternica si energica  sa recastigam statutul de partid cu cel mai multi votanti din Romania, partidul care isi asuma guvernarea si conduce tara.

Intrebarea esentiala la care trebuie sa raspundem este cum ii poate convinge Noul Partid Democrat din nou pe romani, cum poate recastiga voturile celor care au sustinut acest partid? Raspunsul pe care l-am dat in aceasta motiune este: printr-un proiect politic care da viitor Noului PDL si reaseaza acest partid in dialog cu societatea romaneasca, plecand de la nevoile si asteptarile romanilor pentru viitorul lor. PDL are nevoie sa isi deschida un nou drum si sa inceapa o epoca post-Basescu. De noi depinde acum viitorul PDL si noi avem responsabilitatea sa schimbam partidul pentru a raspunde la solicitarile romanilor. Partidul incepe o noua etapa, dupa etapa in care Traian Basescu a fost liderul de forta al partidului, iar pentru acest nou inceput avem nevoie de energie si un suflu nou, de lideri noi la conducerea partidului si de idei noi.

Viitorul PDL depinde de masura in care ii vom convinge pe romani ca am inteles semnalul de innoire pe care ni l-au dat prin votul lor. Viitorul PDL vine din convingerea romanilor ca avem un proiect pentru o noua Romanie. Drumul inainte al Noului PDL depinde de raspunsul la dorinta romanilor de a vedea o noua generatie politica; depinde de raspunsul la solicitarea lor de a trai real intr-o Romanie europeana, ca cetatenii europeni intr-un stat modern, cu o economie puternica care produce oportunitati si bunastare; depinde de raspunsul la solicitarile acestui segment de electorat de 30, 40 de ani care  acum tine Romania pe umeri, care a fost alaturi de noi si care asteapta de la noi un semnal real ca suntem deschisi sa ne asumam alaturi de ei un drum inainte.

In motiune dezvolt o serie de idei si raspunsuri care sunt borne pe acest drum:

Necesitatea de a adopta o politica a pragmatismului, tinand cont si de faptul ca generatia celor de 30, 40 de ani este o generatie pragmatica. Asta inseamna o politica care intelege sa sprijine proiecte nationale necesare pentru Romania si o politica care nu acapareaza  viata publica.

Urgenta de a uni fortele de centru-dreapta sub umbrela Noului Partid Democrat Liberal, de a renunta la experimentele unor aliante gresit calculate. Este si asta o dovada de pragmatism, de care toate partidele de centru-dreapta sper sa dea dovada.

Deschiderea NouluiPDL catre centru, adica spre o conceptie de stat ca furnizor de oportunitati, dar care este atent si la necesitatile sociale. Avem nevoie de un stat care sa incurajeze competitia si performanta, dar in acelasi timp si de un stat care intelege importanta comunitatilor locale, ca agenti de pace sociala si echilibru. Motoarele sociale sunt initiativa individuala si comunitarismul. Din acest punct de vedere, valorile PDL sunt valorile crestin-democrate: demnitatea, solidaritatea si subsidiaritatea.

Intelegerea momentului in care se afla societatea romaneasca care se desparte de Brucan si este la momentul reasezarii. Societatea pare ca nu mai are rabdare cu oamenii politici; este randul oamenilor politici sa tina pasul cu solicitarile si schimbarile pe care le propun romanii.

De aceea, dezvolt un program pentru schimbarea si innoirea PDL. Vreau ca partidul sa iasa din birouri si sa revina din nou in strada, printre oameni. Sa le vorbeasca, sa le asculte problemele si sa gaseasca solutii. E mai important ca niciodata ca PDL sa faca politica printre oameni, nu inchisi in sediul din Modrogan.

Propun o alta o alta structura de conducere: mai simpla, mai flexibila si mai adaptata obiectivului de energizare a partidului.

Mai simpla – inseamna sa nu mai avem suprapuneri de functii, functii care sunt doar cu numele, dar nu au atributii si responsabilitati clare. De aceea, propun eliminarea functiilor de prim-vicepresedinte din structura de conducere, pastrarea secretarului general, un numar de 8 vicepresedinti regionali, 8 vicepresedinti politici si 8 secretari executivi.

Mai flexibila – inseamna ca partidul sa raspunda rapid la presiunile venite din zona puterii sau la semnalele din filiale. Asta inseamna oameni noi in conducere, oameni energici si ambitiosi care vor sa-si construiasca o cariera politica la varf si un viitor pentru partid. Trebuie actualizat modul in care promovam oamenii in partid si implicam baza partidului.  Nu ma refer aici la principii teoretice, ci la un adevar simplu: promovarea oamenilor ambitiosi si priceputi energizeaza partidul.

Tocmai de aceea schimbarea inseamna sa aducem in fata partidului oamenii care vor sa se bata cu puterea. Oameni care sunt ambitiosi, care vor mai mult in politica si care vor sa demonstreze ca pot sa faca diferenta. Oameni care vor sa se bata pentru ca vor sa isi construiasca un viitor in politica, pentru ca asta e viata lor. O conducere flexibila inseamna si sa ascultam mai des filialele si sa le implicam in procesul de decizie. Daca trebuie sa organizam saptamanal Colegiul Director, atunci il vom organiza saptamanal. Trebuie schimbata structura greoaie de acum, in care toata lumea pare reprezentata, dar majoritatea filialelor nu au un cuvant de spus in decizii presante si importante.

Mai adaptata obiectivului de energizare a partidului – inseamna sa avem functii in partid care sa inlesneasca comunicare centru-filiale. De aceea, propun sa avem 8 vicepresedinti regionali. Acestia vor urmari adaptarea partidului la noile realitati politico-administrative si vor avea un rol decisiv in revitalizarea si dinamizarea relatiei centru-filiale.

Dupa ce vom arata romanilor un PDL schimbat, cu oameni si idei noi, vom avea din nou atentia lor pentru a le propune o viziune pentru o noua Romanie. In ultima parte a motiunii, dezvolt o serie de principii si zone de actiune, de unde partidul poate veni cu idei si politici noi pentru electorat.

Prezint proiectul unei economii nationale puternice. O noua viziune economica are in vedere transformarea statului dintr-o povara, intr-un partener pentru oamenii care imping Romania inainte, prin 1. reducerea fiscalitatii si a birocratiei, 2. irigarea economiei reale cu fonduri europene si 3. reindustrializarea si reagriculturalizarea Romaniei. O astfel de viziune dezvolta elementul economic national si vizeaza reindustrializarea si reagriculturalizarea ca piloni ai dezvoltarii economice si ideea statului arbitru in economie –  statul care se retrage din economie ca jucator si vizeaza impulsionarea crearii unei clasei mijlocii si in mediul rural, respectiv impulsionarea liberei initiative.

In acelasi timp, prezint o noua viziune pentru societatea romaneasca care merge mana in mana cu viziunea economica. Nu poate exista economie puternica fara o perspectiva sociala  care sa puna accent pe 1. comunitarism si pe incurajarea initiativei individuale si care 2. vede un motor social in tineri si femei. Comunitatea locala este mai importanta decat statul; astfel, nu irosim resurse intr-un aparat de stat birocratic si greoi la nivel national, dam banii comunitatilor locale. Ajutorul social comunitar este important – preotul, invatatorul pot mobiliza comunitatea pentru ajutor pentru orice caz vulnerabil social (mama singura, copil, batran sau somer),  mai bine decat o poate face statul.

Romania inchide in 2014 un ciclu politic de 10 ani, inchide o etapa in care Partidul Democrat Liberal a fost motorul politic major al unor transformari care au schimbat tara: de la gestionarea etapei de final de tranzitie spre democratie si spre economia de piata, la integrarea in Uniunea Europeana, trecand apoi tara peste o grava criza economica care a afectat masiv societatea romaneasca, pana la inceputul revenirii si echilibrului economic, pe care tot acest partid a reusit sa-l readuca.

In acesti 10 ani de zile societatea romaneasca s-a schimbat major, iar intrebarea la care vreau sa dam raspuns este: poate Partidul Democrat Liberal sa sustina, poate sa puna in dezbaterea societatii romanesti idei noi care deschid si sustin un nou ciclu politic, pentru urmatorii 10 ani?

Noul PDL are toate resursele pentru a realiza acest obiectiv si motiunea dezvolta un plan in acest sens, un proiect prin care  partidul se reconecteaza cu romanii de pe o baza noua de dialog, pentru ca impreuna cu ei si pornind de la ceea ce romanii asteapta, sa realizeze un proiect pentru o noua Romanie.»

Sursa: Elena Udrea blog

Anunțuri

Mădălina Schiopu, „Victor Ponta: inventar de minciuni. Lista scurtă”

Duminică, 30 Septembrie 2012

Politica | Ediție scrisă
25.09.2012
de Madalina Schiopu
__________________________________________________
«Neadevărurile rostite de premierul Victor Ponta au intrat în folclorul urban, sunt subiecte de caricaturi, bancuri, editoriale, comentarii în presa autohtonă şi străină. Prezentăm mai jos câteva dintre cele mai cunoscute.

Minciuna nr. 1.

14 iunie

Victor Ponta: „Eu voi merge la Consiliul European de pe 28 iunie, fiindcă am primit invitaţia de a participa“.

Câteva ore mai târziu o dă la întors: „Amândoi suntem invitaţi, şi şeful statului, şi primul-ministru, după care cei doi sau, mă rog, fiecare ţară stabileşte cine este reprezentantul“.

Presa relatează că aşa-zisa invitaţie era de fapt doar un program de lucru.

Minciuna nr. 2.

27 iunie

Interviu publicat în El Pais.

Dacă o comisie va decide că este plagiat?“, întreabă ziaristul. „Atunci, în mod sigur, mă retrag.“ „Veţi demisiona atunci?“ „Sigur. Dacă comisia abilitată de lege va da o asemenea decizie, atunci, cu siguranţă, da.

16 iulie, Realitatea TV. Întrebare din partea moderatorului: „Până la urmă, ce aţi declarat în El Pais? Că vă daţi demisia sau nu?“ „Nu, am declarat că îmi asum responsabilitatea pentru faptele mele.

În replică, El Pais publică pe site înregistrarea interviului.

Minciuna nr. 3.

11 iulie

Bruxelles, conferinţă de presă alături de liderul socialiştilor europeni, Martin Schulz. Premierul declară: „Guvernul va organiza referendumul conform legii şi deciziei Curţii Constituţionale. Conform procedurilor, referendumul trebuie validat de CCR. Dacă 9 milioane de români se vor prezenta la vot, atunci Curtea Constituţională va valida acest referendum, rezultatul votului va rezolva disputele dintre partidele politice“.

13 iulie, la Antena 3: „Nu am angajat la Bruxelles promisiunea că va fi prag la referendum. Nici nu puteam să fac lucrul acesta, asta numai parlamentul poate să facă“.

Minciuna nr. 4.

12 iulie

Întors în ţară de la Bruxelles, referitor la modificarea Legii referendumului prin OUG: „Guvernul nu poate schimba legea, doar parlamentul o poate face. Ordonanţe de urgenţă, explic pentru oamenii de bună-credinţă, nu pentru doamna Macovei, nu pot să dau în vacanţa parlamentară“.

Constituţia României, la art. 115, aliniatul 5: „Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în cinci zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere“.

Minciuna nr. 5.

12 iulie

Ponta primeşte lista cu cele „11 porunci“ ale lui Barroso, la care trebuie să răspundă în scris.

13 iulie, Ponta: „Am trimis un răspuns la cele 11 puncte ridicate de Barroso“.

16 iulie, purtătorul de cuvânt al CE, Olivier Bailly: „Nu am primit până acum oficial o scrisoare finală din partea autorităţilor române. Aşteptăm confirmarea angajamentelor scrise ale guvernului. Nu este timp de pierdut şi această scrisoare trebuie să ajungă urgent“.

Minciuna nr. 6.

16 iulie

Realitatea TV – despre interviul din El Pais. Nu l-am spus eu, cuvântul acela. Dar m-am învăţat minte când mai vorbesc cu spanioli să vorbesc în spaniolă, nu în engleză.“ „Păi, atunci în ce limbă aţi vorbit?“ „În engleză.

Interviul din El Pais a avut loc în limba română, fiind publicat pe site din 3 iulie, informaţia fiind, deci, publică de mult timp.

Minciuna nr. 7.

26 iulie

Un acord semnat de cei trei co-preşedinţi ai USL, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin cu Mircea Dogaru, liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în care se prevede, printre obiectivele principale, desfiinţarea Curţii Constituţionale, Agenţiei Naţionale de Integritate, DNA şi CNSAS. Imediat, într-o conferinţă de presă, premierul susţine că a semnat „de principiu“ doar prima pagină, iar celelalte, care cuprind obiectivele, „nu au nicio legătură cu USL. Prima pagină nu are legătură cu restul paginilor“. Chiar în timp ce premierul susţinea conferinţa, Mircea Dogaru, preluat prin telefon de mai multe televiziuni, nu prididea să declare că liderii USL au cunoştinţă de document.

Minciuna nr. 8.

7 august

Victor Ponta declară că  ac­tu­alizarea listelor electorale pentru referendum nu se mai face, fiindcă oricum susţinătorii PDL îl vor boicota. În aceeaşi zi, de la guvern pleacă un memorandum în teritoriu, în care prefecţilor şi primarilor li se cere să înceapă actualizarea listelor electorale.

Minciuna nr. 9.

14 august

În The Guardian – întrebat dacă va coabita cu preşedintele – „Dacă domnul Băsescu se va limita strict la prerogativele de care dispune prin Constituţie, totul va fi bine şi perfect“. Gândul, 17 august: „Nu vom coabita cu un preşedinte ilegitim. Ce poţi să discuţi cu un preşedinte pe care poporul nu-l vrea în funcţie?“.

* * *

Fenomenul Ponta: minciuna cu dovezile la vedere

Psihologii afirmă că în­cepem să minţim pe la 4-5 ani, când devenim conştienţi că putem scă­pa, prin rostirea unui neadevăr, de consecinţele faptelor noastre. Aici, începe să intervină educaţia, de acasă sau de la şcoală, care ne cere să spunem adevărul, fi­indcă, dacă s-ar clădi numai pe minciuni, viaţa socială ar deveni imposibilă. E adevărat, minciuni nevinovate sau, cum le-ar spune anglo-saxonii, „albe“, continuăm să spunem pentru tot restul vie­ţii: este reacţia instinctuală să ne salvăm pielea când suntem la ananghie sau să ne înfăţişăm cu o imagine mai bună decât cea reală în ochii celorlalţi oameni. În schimb, aceiaşi psihologi ne aver­tizează că, dacă ne clădim per­so­nalitatea numai pe minciună, tre­cem din sfera normalităţii în cea patologică, denumită „mitoma­nie“.

Politicienii sunt cunoscuţi, pre­tutindeni în lume, drept inamici ai adevărului, după cum atestă mulţimea de bancuri, maxime, anec­dote şi articole dedicate le­gă­turii dintre politică şi minciună. E de înţeles de ce: ca să câştigi voturi, sinceritatea nu e în­tot­deauna cea mai bună politică.

De câteva luni însă, România se confruntă cu un fenomen. Victor Ponta a ridicat obişnuita min­ciu­nă politicianistă la nişte stan­dar­de rar întâlnite până şi în această zonă a disimulării. Nu numai frec­venţa minciunilor guver­na­men­tale provoacă nedumerire: e vor­ba de un obicei de a minţi chiar cu documentele pe masă, cu do­vezile la vedere, ba, mai mult, de a trece la ofensivă împotriva ce­lui care îţi arată că nu spui ade­vărul. Scena de la conferinţa de presă din ziua dezvăluirii acor­dului cu Mircea Dogaru, în care premierul nu numai că neagă ceea ce poate vedea toată lu­mea, dar ia peste picior şi pune la punct cei câţiva ziarişti care îi arată documentul, cerându-le să citească cu voce tare din prima pagină, ca nişte şcolari, poate in­tra în analele nu numai ale minciunii gogonate, ci ale tu­pe­ului fără limite în momentul con­fruntării cu propriile neadevăruri.

Acest tip de comportament nu poa­te fi încadrat nici măcar în ca­tegoria „mitomanie“. Este vor­ba, mai degrabă, de o dorinţă agre­sivă, dusă până în pânzele albe, de a avea ultimul cuvânt, fie şi pe moment, în pofida a orice. Iar asta trădează un lucru foarte grav: un tip de monomanie care exclude dialogul, opinia celuilalt sau faptele aşa cum le arată rea­litatea, acea minimă onestitate măcar în faţa dovezilor pe care le presupune o societate nor­ma­lă. Un aspect care explică şi de­rapajele antidemocratice din Ro­mânia ultimelor luni.»


A V-a de Pavlov, când se-aprinde becul

Joi, 30 August 2012

Constat cu oarecare tristețe că reapar pe bloguri, dar și pe Facebook, defulări pe care le credeam epuizate, sau măcar gâtuite.

E de mirare cum ditamai Gâdea-ul n-a reușit să dovedească ceea ce mulți feisbuchiști cu marote „știu ei”.

Dacă Mr. Blean își scoate și el chenzina de rating și-și ostoiește frustrările emoționând pe ici pe colo câte-o fană emotivă, chiar nu-i înțeleg pe cei care fac precum câinele lui Pavlov când guru sau alt electrician de serviciu le aprinde becul.

Elena Udrea a scris mereu constant pe blogul ei și hop, taman acum, ieri, i-a băgat lumea de seamă „tupeul” de a-și exprima opiniile. Noroc cu vigilența unora ca Mr. Blean, care pare a sta pe tăpșan cu goarna în gură la ținut de șase pentru când apare Udrea galopând la orizont.

Părerea unor primitivi la cap ar fi ca Elena Udrea să se sihăstrească în Tibet sau, și mai bine, în Groapa Marianelor. Să n-aibe cuvântul nici în privat. Ea e indezirabilă deoarece ar fi… „compromisă”. Că e „compromisă” de alde Crețuleasca, invidioasă pe poșete, sau de echipa de zgomote de la Antena 3 pentru că e periculoasă ghiciți pentru cine, nici nu contează. Ca în cazul marotei maniace cu „succesurile” EBEI, la Udrea se revine cu „parcările”, cu „perdelele”, cu „afișarea bogăției prin vestimentație” sau cu minciuni sfruntate de genul celei deja semnalate de mine de ună zi cu „atenția mai mare acordată pictorialelor decât muncii la minister”.

Invențiile de amanți părăsiți merg însă și mai departe. Sunt preluate „ideile forță” de la A3 cu: „telegondolele”, „pârtiile de schi”, „piscinele” etc. Ce-i ÎN REALITATE cu acestea nu are nicio importanță, devreme ce se vrea doar motivarea unor idiosincrasii semipatologice de natură privată.

Așadar, fenomenală este această absolută lipsă a argumentelor sau dovezilor, altele decât „lasă că se știe”, „e de notorietate”, „da ce, tu nu vezi?” ș.a.m.d.

Dacă am compara, Monica Macovei este infinit mai „compromisă”, de către aceeași fabrică de minciuni mediatică, decât Elena Udrea. Dar e mult mai spectaculoasă, pentru creierele din bască sau pentru damele cu senzorialul ofilit, o bârfă legată de țâțe sau pantofi decât una legată de mandate de arestare în alb eliberate pe vremea lui Ceaușescu.

Eșecul loviturii de stat puse la cale de Antonescu cu complicitatea lui Ponta și a G.I.O. (Grupul Infracțional Organizat) din US„L” a reactivat coloana a 5-a abil ascunsă în sânul dreptei. Așa se explică reînceperea, (ca) la comandă, a strâmbăturilor din nas cărora nu le scapă nimeni și nimic: Udrea, Blaga, PDL-ul, Băsescu, EBA, MRU, Pavelescu, ICCD, Alianța Dreptei, sloganul A.D., programul A.D….

Unei distinse doamne vorba lui Blaga îi provoacă somnolență în timp ce pe Mr. Blean îl face să-și ia casca și târnăcopul de pompier și să sară în sus. Altei distinse doamne nu-i place X pentru că e prea domn și nu „combate”, în timp ce Y e mitocan pentru că „prea combate”.

Vor urma alte și alte critici subtile, malițioase, ticăloase, calomnioase sau doar tâmpite la orice se va întâmpla pe partea opusă US„L”-ului. Veți vedea!

*** ACEST TEXT ESTE O FICȚIUNE ȘI ORICE ASEMĂNARE CU FAPTE SAU PERSOANE REALE ESTE PUR FORTUITĂ ***

***

© Alexandru Dan Mitache • 2012

********************************************************

Vânătoarea de vrăjitoare: Elena Udrea

Editorialul EVZ

Autor: Horia Tabacu

Miercuri, 29 August 2012

*********************************

Horia Tabacu«Nu înţeleg de ce au început atacuri concertate împotriva Elenei Udrea.

Elena Udrea este acuzată de toate şi până la urmă nu rămâne nimic valabil. Ea s-a implicat în numeroase proiecte de interes naţional, s-a ambiţionat să munceaască de dimineaţa până seara şi nimeni nu poate contesta faptul că a pus suflet în dezvoltarea turismului.  

Faţă de alţi miniştrii a lăsat ceva în urma ei şi nici nu a încercat să îşi facă reclamă cu asta. Nici o anchetă şi nici o acuzaţie argumentată de organe în drept nu au urmat activităţii ei. Ea nu a fost acuzată precum Adriean Videanu de contracte cu băieţi deştepţi, nici ca Ioan Oltean şi amanta acestuia de fraude la  Restituirea Proprietăţilor.Sau ca Gheorghe Benea care a jefuit Loteria Naţională cu zeci de milioane de euro. Dimpotrivă s-a constatat că ea, sau mai bine zis ministerul pe care l-a condus nu a beneficiat de bani preferenţiali de la buget ci a ştiut să folosească bani europeni, să îi atragă în ţara noastră.

Poate că nu a ştiut să îşi etaleze realizările pentru ca cei care o denigrează să aibe şi imaginea numărului de proiecte pe care a reuşit să le ducă la bun sfârşit şi cele care au rămas în derulare.

Câţi politicieni de astăzi ar fi avut onoarea să se întâlnească cu Prinţul Charles şi să trateze foarte discret acest eveniment? Sau să organizeze un eveniment pugilistic precum cel cu Lucian Bute fără să se laude? Chiar Victor Ponta, care a criticat brandul naţional, nu s-a sfiit să se afişeze cu „frunza” pe piept la Raliul Sibiului.  

Pe de altă parte Elena Udrea şi-a asumat un eşec politic înregistrat în alegerile locale. Şi-a dat demisia din funcţia pe care o ocupa în fruntea PDL Bucureşti şi s-a retras în rândul doi al politicii, devenind o prezenţă discretă. Câţi politicieni şi-au dat demisia în România ? Câţi bărbaţi de stat au dat înapoi lamentabil după ce făcuseră promisiuni că se vor retrage?

Mai mult se poate observa că Elena Udrea îşi sprijină colegii, chiar pe cei care au criticat-o mai mult decât USL în trei luni de guvernare.. În sondaje ea nu stă nici mai bine nici mai prost decât majoritatea colegilor ei de partid. În ochii poporului ea s-a remarcat prin câteva luări de poziţie împotriva unor grave abuzuri. S-a comentat că ar fi vestitorul Preşedintelui, dar faptele au rămas, nimeni nu le contestă nici până astăzi.

Ea s-a mai remarcat sau a stârnit controverse printr-o vestimentaţie modernă şi provocatoare, dar asta s-a întâmplat de când lumea cam în toate ţările din lume.

De ce, atunci, Elena Udrea? Pentru că o urăşte Monica Macovei? Pentru zgomot ieftin, pentru a distrage atenţia de la probleme reale şi pentru a ne face popularitate. Căci de asta „are nevoie” şi ţara din partea unor oameni care, plecând la vânătoare de vrăjitoare, nu au cum să ajungă foarte departe.»


Eu vara nu merg… să votez… boicotez…

Marți, 24 Iulie 2012

„Eu vara nu merg sa votez
Boicotez, boicotez
Eu ușor mă prind de cei care mă mint
De-aia nu votez!”


El sueño de la razón produce monstruos

Joi, 5 Iulie 2012

© Alexandru Dan Mitache • 2012


Trista dar reala situațiune a domnului QL ANTONESCU

Vineri, 24 Februarie 2012

– Adaptare după o caricatură celebră –


EUROPA ÎN CRIZĂ. Ce stat european a luat cele mai dure măsuri de austeritate. Comparaţie între România şi celelalte ţări din Europa

Vineri, 27 Ianuarie 2012

EUROPA ÎN CRIZĂ. Ce stat european a luat cele mai dure măsuri de austeritate. Comparaţie între România şi celelalte ţări din Europa

Postat la: 27.01.2012 17:27 Ultima actualizare: 27.01.2012 18:58

de Octav Ganea , Alexandra PELE

===================================================================================

 

Majoritatea statelor europene au fost nevoite să adopte în ultimii doi ani o serie de măsuri de austeritate prin care să ajusteze cheltuielile din sectorul bugetar. Măsurile anticriză luate la nivel european sunt similare celor adoptate de Guvernul României în 2010.

Astfel, decizia reducerii salariilor din sectorul public a fost luată în alte opt state în afară de România, respectiv în Cehia, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia, Spania, reiese dintr-o analiză realizată de Andreea Paul (Vass), consilier de stat al premierului Emil Boc.

 

„În timp ce cuvântul austeritate este pe ordinea de zi în statele europene, în România acesta a fost înlocuit de cuvântul prudenţă. Putem spune că am fost cu un pas înaintea Europei în ceea ce priveşte adoptarea de măsuri necesare, cu adevărat dure, de reechilibrare a fundamentelor economice, a datoriilor cu care trăim şi a priorităţilor bugetare”, se arată în documentul în care se face o trecere în revistă a principalelor măsuri anticriză luate la nivel european.

Aceste măsuri se referă la îngheţarea sau reducerea salariilor şi a pensiilor, reducerea numărului de bugetari, dar şi a cheltuielilor publice, precum şi creşterea veniturilor la bugetul de stat prin creşterea unor taxe, cum ar fi TVA-ul, sau creşterea accizelor, dar şi impozitarea veniturilor şi a pensiilor.

România

  • Tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale.
  • Reducerea cu 25% şi a drepturilor salariale ale personalului din cadrul Băncii Naţionale a României, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supravegherea Sistemului de Pensii Private şi Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Scad cu 25% şi salariile pesonalului clerical şi neclerical.
  • Indemnizaţia de şomaj şi indemnizaţia pentru creşterea copilului au fost diminuate cu 15%.
  • Îngheţarea valorii punctului de pensie în anii 2010 şi 2011.
  • Decizia de scădere cu 15% a pensiilor a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, ca urmare Guvernul a decis majorarea TVA de la 19% la 24%.
  • Extinderea sferei de aplicare a contribuţiei de asigurări de sănătate de 5,5% la pensiile mai mari de 740 lei/lunar.

Austria

Reducerea unor cheltuieli publice, în 2011:

  • Au fost prevăzute economii în valoare de 1,5 mld. euro.
  • Bugetul pentru sănătate s-a redus cu 125,5 mil. euro în anul 2011 faţă de anul precedent.
  • A fost prevăzută reducerea cheltuielilor cu personalul, a cheltuielilor materiale, a transferurilor şi a alocaţiilor familiale.

Accize:

  • Creşterea accizelor la tutun şi pe combustibili.

Alte taxe:

  • Au fost prevăzute venituri de 1,16 mld. euro provenind din creşterea taxelor.
  • De la 1 ianuarie 2011 a fost introdusă taxarea băncilor. Se estimează că veniturile anuale se vor ridica la 500 mil. euro.
  • În pachetul de măsuri aprobat de Parlament la sfârşitul anului 2010 au mai fost prevăzute: creşterea taxelor la biletele de avion, creşterea impozitării fundaţiilor non-profit de la 12,5% la 25,5%, creşterea impozitării câştigurilor de pe piaţa de capital.

Bulgaria

Creşterea vârstei de pensionare:

  • Vârsta de pensionare creşte cu 4 luni pe an începând cu 1 ianuarie 2012.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

  • În perioada iulie 2009 – octombrie 2011, numărul posturilor din administraţia publică a fost redus cu 9.464, echivalentul a 13,9% din total.

Reducerea altor cheltuieli publice:

  • Cheltuielile bugetare au fost reduse cu 15% în anul 2009.
  • Numărul portofoliilor ministeriale s-a redus cu 2 posturi până la 1 ianuarie 2010.
  • Economii de 7,4 mil. leva din reducerea subvenţiilor pentru partide în anul 2010.
  • Economii de 900 mil. leva din reducerea cheltuielilor ministerelor şi autorităţilor locale.
  • Prestarea unor servicii guvernamentale de către operatori privaţi.
  • În 2011, au fost prevăzute reduceri de cheltuieli de 584 mil. $ provenind din reducerea fondurilor alocate ministerelor.

Creşterea altor taxe şi impozite:

  • În 2010, s-a operat suprataxarea luxului şi a jocurilor de noroc.
  • Vânzarea participaţiilor minoritare ale statului în diverse întreprinderi.
  • Vânzarea a 50 mil. tone certificate de emisii CO2.
  • Dublarea impozitelor anuale pentru imobilele cu valori de peste 150.000 euro şi pentru autoturismele mai scumpe de 35.000 euro.

Cehia

Îngheţarea salariilor:

  • În 2012, salariile din sectorul public sunt îngheţate în perioada 2011-2013, cu excepţia cadrelor didactice din învăţământ, unde sunt prevăzute creşteri.

Reducerea salariilor:

  • Salariile demnitarilor (guvernatori, parlamentari, membri ai Guvernului, Preşedinte), judecătorilor şi procurorilor au fost reduse cu 5% în 2011.
  • În unele sectoare s-au aplicat reduceri de 10% ale salariilor.

Creşterea vârstei de pensionare:

  • În 2008 (cu aplicare din octombrie 2011): Creşterea vârstei de pensionare la 65 ani.
  • În 2011, Camera Deputaţilor a amendat Legea Pensiilor, astfel încât vârsta de pensionare va creşte gradual până la 73 ani pentru persoanele născute în 2012.

Reducerea altor cheltuieli publice:

  • În 2008 s-au redus unele beneficii sociale: neplata primelor 3 zile de concediu medical, plata unei taxe de 30 Czk pentru fiecare consultaţie medicală sau prescriere de medicamente şi 60 Czk pentru fiecare zi de spitalizare.
  • În 2011 au fost reduceri importante de cheltuieli în domeniul asistenţei sociale.
  • Statul va plăti concediile medicale doar începând din a 22-a zi de boală, şi nu din a 15-a, aşa cum era până acum. Angajatorii vor continua să plătească prestaţiile o săptămână în plus.
  • Alocaţiile pentru naşterea copilului vor fi plătite doar pentru primul copil născut şi pentru familiile al căror venit nu depăşeşte de 2,4 ori nivelul de subzistenţă. Se vor face economii de până la 1,3 mld. coroane.
  • Persoanele înregistrate la o agenţie de ocupare a forţei de muncă nu vor putea lucra şi primi indemnizaţie în acelaşi timp, aşa cum era permis în unele cazuri până acum. Se aşteaptă ca economiile să se ridice la 820 mil. coroane.
  • Persoanele care renunţă la locul de muncă la cererea lor sau cu acordul angajatorului vor avea dreptul la o indemnizaţie de şomaj mai mică, de 45% din venitul lor lunar net.
  • Cel mai redus nivel al subvenţiilor pentru îngrijirea unei persoane apropiate va fi diminuat de la 2.000 la 800 coroane lunar, economiile ridicându-se la 1,53 mld. coroane.
  • Se reduc sumele prevăzute pentru scutirile fiscale şi se elimină anumite scutiri fiscale.
  • Suma prevăzută pentru scutirile fiscale se reduce cu 1.200 coroane în anul 2011, pentru a acoperi pierderile cauzate de inundaţii. Măsura se aplică doar în anul 2011.
  • Se elimină scutirile fiscale acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi – companiile în care persoanele cu dizabilităţi angajate reprezintă mai mult de jumătate din întregul personal nu vor mai beneficia de scutiri fiscale.
  • Se reduc subvenţiile acordate.
  • Se introduce impozitarea subvenţiilor acordate deputaţilor.
  • Se reduc cu 5% în 2011 şi cu 10% în 2012 subvenţiile acordate de stat partidelor şi mişcărilor politice.
  • Subvenţiile acordate preşedintelui vor fi impozitate. Acelaşi lucru se aplică la subvenţiile pentru chirie şi la alte subvenţii financiare acordate foştilor preşedinţi.
  • Reducerea subvenţiilor statului pentru construirea de locuinţe, prin impozitarea acestor subvenţii cu 15%.

Impozitarea pensiilor:

  • De la 1 ianuarie 2011, s-a introdus impozitarea pensiilor în cazul pensionarilor care cumulează pensia şi alte venituri (cum ar fi salarii, venituri din afaceri, închirieri) şi depăşesc astfel limita de 840.000 coroane anual (aprox. 34.000 euro).
  • Taxarea indemnizaţiei anuale acordate militarilor cu 15%.

Creştere TVA:

  • Creşterea nivelului cotei reduse de TVA (aplicată alimentelor şi unor medicamente) de la 5% la 9%, în 2008.
  • Majorarea ambelor cote de TVA, de la 19% la 20%, respectiv de la 9% la 10%, de la 1 ianuarie 2010.
  • Cota redusă de TVA a fost majorată de la 10% la 14%, începând cu 1 ianuarie 2012.

Accize:

  • În 2010: majorarea accizei la combustibili cu o coroană pe litru. Majorarea accizei la tutun cu 2,5 Czk pe pachet. Majorarea accizei la băuturi alcoolice de la 26 500 Czk la 28 500 Czk / hl etanol. Majorarea accizei la bere cu 1 Czk pe litru.

Alte taxe:

  • În 2010: impozitarea compensaţiilor acordate demnitarilor pentru transport, cazare, secretariat.
  • Majorarea plafonului de asigurări sociale la firme şi angajaţi.
  • În domeniul impozitului pe venit, a fost anulată scutirea de impozit asupra compensaţiilor.
  • De la 1 ianuarie 2010, impozitul pe proprietate s-a dublat pentru majoritatea clădirilor sau terenurilor.
  • În 2011 a fost majorată taxa care se plăteşte pentru o zi de spitalizare, de la 60 la 100 Czk (aprox. 4 euro). De asemenea, medicamentele mai ieftine de 50 Czk (2 euro) au fost eliminate din lista medicamentelor compensate, iar taxa de 30 Czk se va aplica întregii reţete şi nu fiecărui medicament prescris, cum se proceda până acum. Noile prevederi au intrat în vigoare începând de la 1 august 2011.
  • În 2012: Majorarea amenzilor pentru utilizarea muncii la „negru” de către companii de la 10.000 euro 400.000 euro.

Estonia

Reducerea salariilor:

  • În 2009, guvernul estonian a redus salariile bugetarilor cu 8% şi cu 4% în cazul profesorilor.

Îngheţarea pensiilor:

  • În 2009 au fost îngheţate pensiile.

Creşterea TVA:

  • În 2009, TVA-ul a fost majorat de la 18% la 20%.

Accize:

  • Tot în 2009 au crescut accizele la combustibili, alcool, electricitate.

Alte taxe:

  • În 2009, a fost majorată contribuţia companiilor de stat la bugetul de stat.

Franţa

Creşterea vârstei de pensionare:

  • În 2011, vârsta legală de pensionare a fost majorată de la 60 la 62 ani, iar pentru pensia publică cu stagiu complet de cotizare, vârsta de pensionare a crescut de la 65 la 67 ani. Creşte perioada de cotizaţie de la 40 ani la 41,5 ani pentru salariaţii născuţi în 1955.
  • În 2012 va fi accelarată reforma pensiilor prin reducerea perioadei de tranziţie până la intrarea în vigoare a vârstei legale de pensionare de 62 ani, de la 2018 la 2017.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

  • Reducerea personalului operatorilor de stat (agenţii) cu 1,5% în fiecare an.
  • Continuarea reducerii personalului bugetar prin neînlocuirea unui funcţionar din doi care ies la pensie.

Reducerea altor cheltuieli publice:

  • În 2010: reducerea cheltuielor de funcţionare şi intervenţie.
  • Stabilizarea transferurilor din bugetul de stat către bugetele locale şi îngheţarea cheltuielilor din bugetul de stat timp de 3 ani.
  • Limitarea majorării cheltuielilor pentru asigurări de sănătate la 3% faţă de anul 2009.
  • Reducerea cu 10% a cheltuielilor de funcţionare ale statului şi ale operatorilor de stat (agenţii) în perioada 2011-2013, din care 5% în 2011.
  • Reducerea cheltuielilor de intervenţie ale statului cu 10% până în 2013.
  • Pentru 2012 s-a prevăzut reducerea bugetului pentru sistemul social şi medical.

Impozitarea veniturilor:

  • În 2011, pe lângă baza fixă de impozitare, veniturile care depăşesc suma de 250.000 euro sunt impozitate cu 3%, iar cele care depăşesc 500.000 euro cu 4%.
  • Prelevările pentru venituri din capital (economii, asigurări de viaţă, acţiuni, venituri funciare) se majorează la 13,5% (faţă de 12,3%), în 2012.
  • Impozitul pe dividende se majorează la 21% (faţă de 19%).
  • Impozitul pe dobânzi se majorează la 24% (faţă de 19%).
  • Impozitul pe societate (firmele care au o cifră de afaceri mai mare de 250 mil. euro) se majorează cu 5%.

Creşterea TVA:

  • 2011: aplicarea unei taxe normale de TVA de 19,6%, în locul celei reduse de 5,5%, la intrarea în parcurile tematice ale căror venituri anuale ating aprox. 90 mil. euro.
  • 2012: majorarea TVA de la 5,5% la 7% pentru un număr ridicat de produse. Principalele activităţi afectate: renovarea locuinţei, servicii de cazare, tarifele restaurantelor, bilete la spectacole, transportul în comun, etc.

Creşterea accizelor:

  • Creşterea preţului la ţigări cu 6% în 2011.
  • Creşterea fiscalităţii şi a prelevărilor sociale asupra băuturilor cu grad ridicat de alcool.
  • Instituirea unei accize specifice asupra băuturilor cu conţinut ridicat de zahăr.

Alte taxe:

În 2011:

  • Limitarea posibilităţii de reportare a deficitelor de către întreprinderi.
  • Creşterea de la 5% la 10% a cotei – părţi pentru cheltuieli, aplicată plus-valorilor pe termen lung asupra titlurilor de participaţie.
  • Prelevările sociale asupra veniturilor din capital vor creşte de la 12,32% la 13,5%.
  • Reducerea cu 10% a nişelor fiscale – suprimarea reducerii derogatorii de 10% pe an pentru perioada de deţinere a plus-valorilor mobiliare (locuinţa principal rămâne exonerată) şi luarea în calcul a inflaţiei reale.
  • Suprimarea exonerării parţiale de taxe speciale asupra convenţiilor de asigurări pentru contractele solidare şi responsabile.
  • Suprimarea reducerii de 30% asupra beneficiilor impozabile înregistrate în Departamentele de Peste Mări (DOM).
  • Creşterea impozitului forfetar social de la 6% la 8% pentru veniturile exonerate de la cotizaţii sociale.
  • Eliminarea regimului social special din sectoarele de electricitate şi gaze şi alinierea cotizaţiilor la regimul general.
  • Armonizarea bazei de impozitare în sectorul financiar pentru contribuţiile sociale de solidaritate.
  • Suprimarea reducerilor derogatorii în materie de contribuţie socială generalizată, a reducerii pentru cheltuieli profesionale pentru venituri care nu sunt de natura salariilor si reducerea baremului forfetar pentru cheltuieli profesionale, de la 3% la 2%.
  • Revizuirea baremului de taxare a autoturismelor deţinute de societăţi, în concordanţă cu cerinţele de mediu.

Germania

Creşterea vârstei de pensionare:

  • A crescut vârsta de pensionare de la 65 la 67 ani începând cu 1 ianuarie 2012.

Reducerea unor cheltuieli publice, 2011:

  • Reducerea cheltuielilor administraţiei publice.
  • Reducerea subvenţiilor.
  • Reducerea indemnizaţiei pentru creşterea copilului.
  • Prestaţiile sociale sunt diminuate pentru şomerii pe termen lung.
  • Bugetul pentru apărare va fi redus cu 8,3 mld. euro până la sfârşitul anului 2014. Forţele armate germane vor fi restructurate.

Alte taxe, 2011:

  • S-au impus taxe noi asupra energiei produse în sectorul nuclear şi asupra traficului aerian. Se previzionează venituri de 940 mil. euro pe an din taxele asupra traficului aerian.
  • Contribuţiile la asigurările de şomaj şi de sănătate au fost majorate cu 0,2 p.p., respectiv 0,6 p.p.

Grecia

Îngheţarea salariilor:

  • Salariile din sectorul public au fost îngheţate începând cu 1 iulie 2011, până la introducerea unei legi a salarizării unice în sectorul bugetar.

Reducerea salariilor:

  • Înlocuirea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu din sectorul public cu prime de 250 euro (prime de Paşti şi de vacanţă), respectiv 500 euro (prime de Crăciun), acordate numai angajaţilor cu salarii mai mici de 3.000 euro pe lună, în 2010.
  • Reducerea, în mai multe etape, cu 12% şi 8% a sporurilor funcţionarilor publici, incluzându-i aici şi pe angajaţii din companiile de stat.
  • În 2011: Diminuarea cu 15% a fondului de salarii al instituţiilor bugetare şi reducerea cheltuielilor cu salariile cu 30% în cazul companiilor de stat.
  • Reducerea cu 50% a diferitelor sporuri, reducerea remuneraţiei pentru participarea în comisii şi introducerea grilei unice de salarizare în sistemul public.
  • Neacordarea pentru o lună, a salariilor Preşedintelui, membrilor executivului, parlamentarilor, şefilor de regiuni, primarilor şi secretarilor generali din ministere.
  • În 2012, se află în dezbatere eliminarea obligaţiei angajatorilor de a plăti al 13-lea şi al 14-lea salariu angajaţilor din sectorul privat.

Îngheţarea pensiilor:

  • Conform bugetului pe anul 2011, pensiile sunt îngheţate, măsura aplicându-se şi în perioada 2012-2015.

Reducerea pensiilor:

  • Înlocuirea celei de-a 13-a şi a 14-a pensii cu prime de 200 euro de Paşti şi vacantă, respectiv cu prime de 400 euro de Crăciun. Acestea se acordă numai pensionarilor cu pensii mai mici de 2.500 euro pe lună, în 2010.
  • Limitarea pensiei la nivelul maxim de 2.523 euro (faţă de 2.773 euro) şi a pensiilor cumulate la 3.290 euro (comparativ cu 3.620 euro anterior), în 2011.

Creşterea vârstei de pensionare:

  • Vârsta de pensionare va fi majorată la 65 de ani, fiind nevoie de 40 de ani în câmpul muncii pentru a primi pensia integral, iar aceasta va fi calculată în funcţie de contribuţiile de-a lungul vieţii, începând cu 2011.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

  • Diminuarea personalului din sectorul public cu 25% (150.000 funcţionari). Sunt vizaţi angajaţii pe perioadă determinată, care vor părăsi sistemul până în anul 2015.
  • Reducerea numărului de angajaţi pe bază de contract cu 50% în 2011 şi cu 10% în fiecare din anii următori.
  • Doar unul din zece funcţionari publici care se pensionează în anul 2011 va fi înlocuit şi doar unul din cinci în anii următori.
  • Închiderea sau fuziunea a 1.976 şcoli a generat o reducere cu 2.000 posturi în domeniul educaţiei.

Reducerea altor cheltuieli publice, 2011:

  • Reducerea cheltuielilor din domeniul sănătăţii cu 310 mil. euro în anul 2011 prin raţionalizarea prescripţiilor medicale şi prin utilizarea unor medicamente mai ieftine. Au loc fuzionări la nivelul spitalelor: 10 din 133 spitale au fuzionat.
  • Cheltuielile cu educaţia vor fi reduse prin închiderea sau fuziunea a 1 976 de şcoli.
  • Reducerea cheltuielilor din domeniul asistenţei sociale cu 1,09 mld. euro în anul 2011.
  • Reducerea investiţiilor publice cu 850 mil. euro şi a subvenţiilor cu 500 mil. euro în anul 2011.
  • Scăderea cu 7% a cheltuielilor la nivelul tuturor instituţiilor de stat şi generalizarea sistemului electronic de achiziţii.
  • Se au în vedere: închiderea 40 agenţii guvernamentale mici, comasarea altor 25 agenţii din aceeaşi categorie, comasarea sau restructurarea a 11 agenţii mari.
  • Se revizuiesc categoriile de handicap şi modul de acordare a pensiilor de handicap.

Impozitarea veniturilor:

  • În 2010, creşterea impozitării veniturilor persoanelor fizice pentru pragurile superioare de impozitare: 45% pentru venituri de peste 100.000 euro.
  • În 2011 a fost introdusă „taxa de solidaritate” între 1% şi 4% din salariile cu niveluri ridicate. Taxa va fi de 5% în cazul miniştrilor, parlamentarilor şi a altor categorii de funcţionari publici cu venituri importante.

Impozitarea pensiilor:

  • În 2010, S-a introdus o taxă de solidaritate asupra tuturor pensiilor de peste 1.400 euro.

Creşterea TVA:

  • În 2010 a crescut cota standard de TVA de la 19% la 23%, iar cotele reduse de TVA la 5,5%, respectiv la 11%.
  • De la 1 ianuarie 2011, cotele reduse de TVA au crescut de la 5,5% la 6,5% şi, respectiv, de la 11% la 13%. De la 1 septembrie 2011, cota TVA în sectorul alimentar s-a majorat de la 13% la 23%.

Accize, 2010:

  • Au fost majorate accizele la energia electrică, cu excepţia celei produse din energie regenerabilă.
  • Accizele la combustibili, tutun şi alcool s-au majorat în două etape, cu 20% şi ulterior cu 10%.

Alte taxe:

În 2010:

  • Creşterea taxelor la 2% pe proprietăţile cu valori mai mari de 5 mil. euro, timp de 3 ani.
  • Introducerea a 4 rate progresive de impozitare, comparativ cu 2 anterior, în cazul moştenirilor şi cadourilor.
  • Eliminarea unor categorii de scutiri fiscale.
  • Extinderea bazei de impozitare, prin includerea unor noi categorii sociale şi profesionale.

În 2011:

  • Taxe pe lux privind piscinele, iahturile şi autovehiculele de capacitate mare.
  • Diminuarea pragul de scutire de la plata impozitului pe venit de la 12.000 la 5.000 euro.
  • Impozit imobiliar special pentru proprietarii cu bunuri în valoare de peste 200 000 de euro.
  • Se elimină diverse scutiri de taxe.
  • Se previzionează venituri de 50 mld. euro provenind din privatizarea companiilor de stat până în anul 2015.
  • În anul 2011, guvernul de la Atena vizează vânzarea monopolului asupra jocurilor şi loteriilor (OPAP), a Hellenic Postbank, a companiei de utilităţi Salonic Water, şi a societăţilor de administrare a porturilor din Pireu şi Salonic.
  • În luna septembrie 2011, a fost introdusă o taxă suplimentară pe suprafeţele construite, între 0,5 euro/mp şi 10 euro/mp construit. Măsura se aplică în 2011 şi 2012.

Italia

Îngheţarea salariilor:

  • Au fost îngheţate salariile în perioada 2011 – 2013.

Îngheţarea pensiilor:

  • Pensiile mai mari decât triplul pensiei minime (aprox. 1.402 euro) sunt îngheţate în 2012 şi 2013.

Creşterea vârstei de pensionare:

  • Creşterea graduală a vârstei de pensionare şi egalizarea condiţiilor de pensionare pentru toate categoriile de lucrători, atât femei, cât şi bărbaţi, începând cu 2012. Se estimează că în anul 2018 vârsta de pensionare va fi de 66 ani şi 7 luni.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

În 2011:

  • Desfiinţarea entităţilor publice cu o organigramă cuprinzând mai puţin de 70 angajaţi (sunt excluse autorităţile portuare, ordinele profesionale, federaţiile sportive, structurile de administrare a parcurilor şi rezervaţiilor naturale).
  • Reducerea numărul angajaţilor din Consiliul Naţional pentru Economie şi Muncă de la 121 la 70.

În 2012:

  • Limitarea angajărilor în sectorul public.
  • Desfiinţarea şi reorganizarea unor instituţii publice.

Reducerea altor cheltuieli publice:

În 2011:

  • Drept consecinţă a neînnoirii contractelor colective de muncă, bugetul Casei Naţionale de Sănătate a fost diminuat cu 418 mil. euro în anul 2011.
  • Reduceri de cheltuieli la nivelul fiecărui minister.
  • Reducerea beneficiilor acordate unor titulari de funcţii politice şi şefi de instituţii publice: reducerea numărului şi costurilor maşinilor oficiale, a zborurilor oficiale, reducerea rambursărilor cheltuielilor electorale pentru partidele politice. Beneficiile acordate nu trebuie să depăşească media ponderată în PIB a beneficiilor analoage aplicate în principalele 6 state din zona Euro.
  • Desfiinţarea şi reorganizarea unor entităţi publice.
  • Se are în vedere simplificarea structurilor de guvernare la nivel central şi local pentru diminuarea costurilor. Guvernul a propus un proiect de lege constituţională de abolire a Provinciilor, ca entităţi locale ale statului.
  • Parlamentul a aprobat reducerea indemnizaţiilor pentru membrii Parlamentului, ai Guvernului şi ai Magistraturii, cu 10% pentru indemnizaţiile de peste 90 000 euro şi cu 20% pentru cele de peste 150 000 euro. Măsura se aplică până în anul 2013 la sumele care depăşesc pragul stabilit.
  • Primăriile cu până la 1.000 locuitori sunt obligate să exercite în formă asociată toate funcţiile administrative şi serviciile publice. Se limitează numărul de consilieri.

În 2012:

  • Desfiinţarea unor instituţii şi organisme. Reorganizarea unor instituţii publice.
  • Reducerea costurilor de funcţionare.
  • Reducerea cheltuielilor autorităţilor locale.
  • Desfiinţarea Provinciilor, ca entităţi publice locale.
  • Introducerea unui mechanism de „spending review” la nivelul ministerelor pentru definirea costurilor standard ale instituţiilor din administraţia centrală.

Impozitarea veniturilor, 2011:

  • Impozitarea cu 5% a părţii din veniturile angajaţilor din sectorul public care depăşeşte 90.000 euro anual şi cu 10% pentru partea din venit care depăşeşte 150.000 euro anual. Măsura se aplică în perioada 1 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2013.
  • Parlamentul a aprobat introducerea unei contribuţii de solidaritate de 3% asupra părţii din venit care depăşeşte pragul de 300.000 euro pe an.

Impozitarea pensiilor:

  • Impozitarea cu 5% în cazul părţii din pensie ce depăşeşte 90.000 euro anual, 10% pentru partea care depăşeşte 150.000 euro anual şi 15% pentru partea din pensie ce depăşeşte 200.000 euro, din 2011.

Creşterea TVA:

  • În 2011, TVA-ul a crescut de la 20% la 21%.

Creşterea accizelor, 2012:

  • Au fost majorate accizele la carburanţi: benzină (704,20 euro la 1000 litri), diesel (593,20 euro la 1000 litri), gaz din petrol lichefiat (267,77 euro la 1000 litri).

Alte taxe:

În 2011:

  • Suprataxă pe maşinile de lux: 10 euro pentru fiecare Kw care depăşeşte 225 Kw.
  • Cresc taxele asupra „stock option” şi a bonus-urilor, cu o cotă adiţională de impozitare de 10%.
  • Creşte impozitul regional asupra profiturilor din activităţile productive: de la 3,9% la 4,65% pentru bănci şi societăţi financiare şi de la 3,9% la 5,9% pentru societăţi de asigurări.
  • Companiile energetice vor continua să plătească „Robin Hood Tax” pentru încă 3 ani. Sfera de aplicare a taxei se lărgeşte, pentru a cuprinde toţi producătorii de energie regenerabilă, societăţile de transport a energiei electrice şi gazului natural.
  • Este majorată taxa asupra veniturilor financiare (cu excepţia titlurilor de stat), de la 12,5% la 20%.
  • Amnistie fiscală asupra sumelor datorate statului şi neplătite de contribuabili, de până la 20.000 euro.
  • De exemplu, pentru datorii fiscale de până la 2 000 euro, contribuabilii îşi vor putea stinge obligaţiile la fisc plătind 150 euro.

În 2012

  • Creşterea cotei de cotizare la sistemul de asigurări sociale cu 1,3% în 2012 pentru lucrătorii autonomi (meşteşugari, comercianţii şi cultivatorii direcţi din agricultură).
  • Majorarea taxei „Robin Hood” plătite de companiile energetice de la 6,5% la 10,5%.
  • Pentru combaterea evaziunii fiscale este prevăzută limitarea tranzacţiilor şi plăţilor cu numerar la 1.000 euro.

Letonia

Îngheţarea salariilor:

  • Salariile sunt îngheţate în anul 2012.

Reducerea salariilor:

  • În 2010, salariile au fost diminuate cu 15% până la revenirea economică.

Îngheţarea pensiilor:

  • Pensiile sunt îngheţate în perioada 2011-2013.

Reducerea pensiilor:

  • În 2010, pensiile au fost diminuate cu 5%.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

  • În perioada 2008 – primul trimestru din anul 2011, numărul angajaţilor din sectorul public a fost redus constant. Reducerile au fost de 23% în cazul angajaţilor din instituţiile finanţate de la bugetul de stat, şi de 15% în cazul instituţiilor cu finanţare din bugetele locale (în primul trimestru din anul 2011 faţă de acelaşi trimestru din anul 2008).

Reducerea altor cheltuieli publice, 2011:

  • Pe partea de cheltuieli au fost eliminate / revizuite anumite subvenţii şi prestaţii sociale.
  • S-au redus sumele alocate pentru sănătate, programe sociale si aparare.
  • S-au redus subvenţiile din educaţie şi sumele alocate pentru acoperirea pierderilor suportate de furnizorii de servicii feroviare.

Creşterea TVA:

  • De la 1 ianuarie 2011, cota standard de TVA a fost majorată de la 21% la 22%, iar cea redusă de la 10% la 12%.

Accize:

  • În 2011, au fost majorate accizele şi au fost revizuite şi reduse categoriile de produse eligibile pentru scutiri fiscale.

Alte taxe, 2011:

  • Începând cu 1 ianuarie 2011, contribuţiile sociale plătite de angajaţi au crescut de la 9% la 11%, pentru angajaţii cu asigurare completă.
  • A fost introdusă o taxă pe stabilitate financiară, iar instituţiile de creditare non-bancare sunt taxate.
  • Au fost dublate taxele imobiliare.
  • Taxele asupra jocurilor de noroc şi loteriilor au fost majorate în anul 2011.

Olanda

Reducerea unor cheltuieli publice:

În 2011, economii bugetare de 3,12 mld. euro, conform bugetului pe anul 2011, provenind în principal din:

  • Costurile pentru cursurile de integrare ale imigranţilor (cca. 510 milioane euro);
  • Plafonarea salariilor bugetarilor (cca.1 miliard de euro); în învăţământ salariile vor fi majorate numai în marja ratei de inflaţie;
  • Diminuarea alocărilor pentru inovare cu cca. 700 de milioane de euro prin filtrarea riguroasă a proiectelor finanţate;
  • Diminuarea subvenţiilor pentru tratamentele contraceptive (la persoane de peste 21 ani), pentru tratamentele dentare (la persoane de peste 18 ani), pentru dispozitive medicale ortopedice şi pentru schemele de ajutorare pentru pesoanele cu handicap (120 de milioane de euro);
  • Diminuarea subvenţiilor acordate îngrijirii copiilor (cca. 440 de milioane euro până în 2015);
  • Reducerea numarului de miniştri (de la 16 la 12) şi de ministere (ministerul economiei a fuzionat cu cel al agriculturii). În prezent există un proiect de lege privind reducerea numărului de deputaţi de la 150 la 100 şi a numărului de senatori de la 75 la 50.
  • S-au aplicat măsuri de restructurare în domeniul apărării şi sănătăţii. Se reevaluează dosarele celor 1,2 mil. olandezi beneficiari ai unor forme de ajutoare sociale.

În 2012:

  • Bugetul pentru anul 2012 prevede economii de 5,8 mld. euro.
  • Reducerea numărului de servicii din pachetul de bază pentru asigurarea de sănătate.
  • Contribuţia la asigurarea de sănătate creşte cu circa 60 de euro/an.

Alte taxe:

  • În 2012, taxele locale şi de proprietate la nivelul municipalităţilor cresc în medie cu 2,3% faţă de anul 2011, respectiv cu 15 euro mai mult.

Polonia

Îngheţarea salariilor:

  • În anul 2011, salariile au fost îngheţate în sectorul public, cu excepţia învăţământului.

Creşterea vârstei de pensionare, 2011:

  • Creşte gradual vârsta de pensionare până la 67 ani, începând cu anul 2013.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

  • Reducerea cu 10% a personalul din sectorul public în anul 2011.

Reducerea altor cheltuieli publice, 2011:

  • A fost introdusă o regulă de disciplină bugetară, care limitează la 1% creşterile la fiecare capitol de cheltuieli bugetare.
  • Se reduc ajutoarele pentru înmormantare.

Impozitarea veniturilor:

  • Introducerea impozitului pe veniturile fermierilor, din 2012.

Creşterea TVA:

  • Cota standard de TVA a fost majorată temporar de la 22% la 23%, iar cotele reduse de la 4% la 5%, respectiv de la 7% la 8%. Măsura se aplică în perioada 2011 – 2013.

Accize:

  • Creşterea accizelor la combustibili de la 302 euro/1.000 litri la 330 euro / 1.000 litri, începand cu 1 ianuarie 2012.
  • Creşterea accizelor la tutun cu 4%, începand cu 1 ianuarie 2012.

Alte taxe:

În 2011:

  • Conform bugetului adoptat pe anul 2011, se reduc contribuţiile transferate către fondurile private de pensii de la 7,3% la 2,3%. Sumele sunt reţinute în primul pilon, cel de stat, şi clasificate la venituri bugetare.
  • Eliminarea unor scutiri de la plata TVA şi a accizelor (de ex. la tutun).
  • Intensificarea procesului de privatizare, veniturile estimate din privatizări ridicându-se la aprox. 3,8 mld. Euro în anul 2011.

În 2012:

  • Creşterea cu 2% a contribuţiei plătite de angajatori la asigurările sociale pentru dizabilităţi (de la 1 februarie 2012).
  • Introducerea contribuţiei la asigurări de sănătate pentru fermieri începând cu 1 februarie 2012.

Portugalia

Îngheţarea salariilor:

  • Salariile funcţionarilor publici sunt îngheţate în anul 2012.

Reducerea salariilor, 2012:

  • Reducerea salariilor funcţionarilor publici cu remuneraţii de peste 1.500 euro pe lună, astfel: 3,5% pentru salarii cuprinse între 1.500 şi 2.000 euro, 3,5% pentru un salariu de 2.000 euro la care se adaugă 16% din partea rămasă până la 4.165 euro şi 10% pentru retribuţiile mai mari de 4.165 euro.

Îngheţarea pensiilor, 2012:

  • Îngheţarea pensiilor şi a altor prestaţii sociale, cu excepţia pensiilor minime şi a pensiilor speciale din activităţi agricole.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

  • 2011: Reducerea numărului de angajaţi din aparatul public central cu cel puţin 1% pe an şi cu cel puţin 2% în cazul autorităţilor locale. Se reduc poziţiile de management şi unităţile administrative cu cel puţin 15% (în medie, faţă de nivelurile de la sfârşitul anului 2010), până la sfârşitul anului 2011 în cazul aparatului public central şi până la finalul lui iunie 2012 pentru guvernele locale.
  • Reducerea numărului de functionari din administraţia centrală cu 2% în anul 2012.

Reducerea altor cheltuieli din sectorul public:

În 2011:

  • Reducerea cheltuielilor cu 0,3% din PIB, sub forma diminuării subvenţiilor către companiile de stat şi a reducerii cheltuielilor din sănătate.
  • Perioada maximă de acordare a ajutorului de şomaj va fi redusă la 18 luni.
  • Se reduc transferurile de la stat către sectoare ale administraţiei: învăţământ, regiuni autonome, fonduri şi servicii autonome.
  • Reducerea cu 20% a cheltuielilor sociale de reîncadrare.

În 2012, cheltuielile publice se reduc în anul 2012 cu 7,46 mld. euro.

Impozitarea veniturilor:

  • În 2011 a fost aprobată introducerea unui impozit special de natura IRS (impozit pe veniturile persoanelor fizice), echivalent cu 50% din veniturile cuvenite drept subvenţii de Crăciun, pentru câştigurile care depăşesc salariul minim pe economie (495 euro/lună).
  • Aplicarea unei taxe de solidaritate (2,5%) în 2012 şi 2013 pentru persoanele cu un venit anual de peste 153.300 euro, începând cu 2012.

Creşterea TVA:

  • Creşterea cu 2 puncte procentuale a cotei standard de TVA începând cu 1 ianuarie 2011 (de la 21% la 23%).
  • De la 1 septembrie 2011 s-a majorat TVA la electricitate şi gaze de la 6% la 23%.
  • Creşterea cotelor reduse de TVA de 6% şi 13% aplicate diverselor produse (băuturi răcoritoare, mezeluri, articole de băcănie, produse congelate etc.) la cota standard de TVA de 23%, din 2012.
  • Creşterea cotei reduse de TVA de 6% la 13% (cota intermediară) pentru apă minerală, bilete de cinema, spectacole sportive (cu excepţia meciurilor de fotbal), din 2012.

Alte taxe:

  • Creşterea veniturilor la bugetul de stat în 2011 prin: lărgirea bazei pentru contribuţiile sociale, creşterea veniturilor non – fiscale prin creşterea preţurilor şi a taxelor şi prin vânzarea de active.
  • Este prevăzută privatizarea pana in 2013 a companiilor din domeniul transporturilor, energiei, comunicatiilor si asigurarilor.
  • Majorarea impozitului municipal pe casele şi edificiile nelocuite.
  • Creşterea la 25% de la 20% a impozitării veniturilor din capital (dobânzi, dividende etc.) din 2012.
  • Creşterea cu 4,36% a taxelor de autostradă, începând cu anul acesta.

Slovacia

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public, 2011:

  • Planul de austeritate prevede reducerea aparatului bugetar. La nivelul Ministerului Apărării au fost iniţiate măsuri de disponibilizare a 1.400 persoane.

Reducerea altor cheltuieli publice:

  • În anul 2011 sunt prevăzute economii în valoare de 1,7 mld. euro. Acestea includ reducerea cheltuielilor şi anularea unor proiecte publice.

Creşterea TVA:

  • În 2011, cota standard de TVA a crescut, temporar, de la 19% la 20%.

Creşterea accizelor:

  • În 2011, a fost prevăzută majorarea accizelor la tutun şi alcool.

Alte taxe, 2011:

  • Eliminarea exceptărilor de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale, creşterea veniturilor non – fiscale (venituri din vânzarea certificatelor de poluare, taxe speciale pentru distribuitorii de electricitate).

Spania

Îngheţarea salariilor:

  • Salariile funcţionarilor publici sunt îngheţate în anul 2012.

Reducerea salariilor:

  • Salariile angajaţilor din sectorul public au fost reduse cu 5%.

Îngheţarea pensiilor:

  • Pensiile au fost îngheţate în anul 2011, cu excepţia pensiilor necontributive şi minime.

Creşterea vârstei de pensionare:

  • Creşterea vârstei legale de pensionare de la 65 la 67 de ani, între 2013 şi 2027.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

  • În 2010 s-a decis suprimarea a 33 posturi de înalţi funcţionari, 80 directori şi 450 posturi de consilieri.
  • În 2012: reducerea numărului secretarilor de stat (cu 18,9%) şi a numărului de directori generali (cu 30 de posturi).

Reducerea altor cheltuieli publice:

În 2011:

  • Bugetul de austeritate votat de Parlament la sfârşitul anului 2010 include reduceri de cheltuieli atât la nivel central, de 7,9%, cât şi la nivel local, de 16%.
  • Reducerea cheltuielilor cu medicamentele, prin compensarea celui mai ieftin medicament cu aceeaşi substanţă activă. Se vor economisi astfel 2,4 mld. euro anual.
  • Plafonarea cheltuielilor pentru comunităţile autonome. Plafonul va fi fixat ulterior.

În 2012:

  • Diminuarea cu 20% a subvenţiilor acordate partidelor politice.
  • Reducerea cheltuielilor administraţiei publice cu aprox. 8,9 mld. euro.
  • Se elimină ajutoarele în cuantum de 210 euro acordate tinerilor pentru închirierea de locuinţe.

Impozitarea veniturilor:

  • Bugetul pe anul 2011 prevede creşterea impozitării pentru persoanele cu venituri de peste 120.000 euro anual.
  • Creşterea impozitului pe venit pentru persoanele fizice – sunt prevăzute 7 noi trepte de impozitare (de la 0,75% până la 7% pentru salariile ce depăşesc 300.000 euro), în 2012.

Creşterea TVA:

  • A crescut cota standard de TVA de la 16% la18%, iar cea redusă de la 7% la 8%, începând cu 1 iulie 2010.

Accize:

  • În 2011, a fost adoptată creşterea accizei la tutun cu 28%. Guvernul mizează pe venituri suplimentare de 780 mil. euro din această taxă.

Alte taxe:

  • Eliminarea deducerii de 400 euro la impozitul pe venitul persoanelor fizice, cu excepţia veniturilor foarte mici, în 2010.

În 2011:

  • A fost prevăzută eliminarea alocaţiei de 2.500 euro pentru fiecare nou-născut.
  • Colectarea anticipată a impozitelor datorate statului de către firmele mari, cu cifră de afaceri peste 20 mil. Euro.
  • Accelerarea procesului de privatizare a 30% din Loteria Naţională (măsură amânată până la stabilirea unor condiţii favorabile pe piaţa de capital), a maximum 49% din sistemul aeronautic (primul trimestru din anul 2012) şi concesionarea celor două aeroporturi din Madrid şi Barcelona (în curs).
  • A fost finalizată privatizarea companiilor de telecomunicaţii în iulie 2011.

În 2012:

  • Creşterea impozitului pe imobile, ce va afecta 50% din numărul de locuinţe cu valoare mare, în fiecare municipiu.

Marea Britanie

Îngheţarea salariilor:

  • Salariile sunt îngheţate în sectorul public în anul 2012, cu excepţia celor foarte mici.

Creşterea vârstei de pensionare:

  • Conform noii legi a pensiilor, promulgată la 3 noiembrie 2011, vârsta de pensionare creşte progresiv la 66 de ani până în 2020, atât în sectorul public cât şi în cel privat, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

  • 490.000 angajaţi vor părăsi sectorul public până în anul 2015.

Reducerea altor cheltuieli publice, 2011:

  • Cheltuielile administrative ale Guvernului se vor reduce cu 34% până în 2014-2015.
  • Nu se fac recrutări în sectorul public în viitorul apropiat.
  • În perioada 2011-2012, pragul de venit pentru obţinerea de credite fiscale a fost redus de la 25.000 Lire la 10.000 Lire şi la 5.000 Lire în perioada 2013-2014.
  • Alocaţiile pentru copii sunt îngheţate timp de 3 ani, începând din 2011.
  • Subvenţiile pentru plata chiriei vor fi limitate in cazul familiilor cu venituri mici la maximum 400 lire.
  • Începand cu anul 2011, prestaţiile sociale, creditele fiscale şi pensiile de stat vor fi indexate cu indicele preţurilor de consum (economie la bugetul de stat în valoare de 10,6 mld. Lire până în 2015).
  • Şomerii care refuză un loc de muncă fără motive întemeiate îşi pot pierde indemnizaţia oferită pentru căutarea unui loc de muncă (jobseekers allowance).

Creşterea TVA:

  • Începând cu ianuarie 2011, cota standard de TVA crescut de la 17,5% la 20%.

Alte taxe:

  • La 1 ianuarie 2011 a fost introdusă taxarea băncilor (sunt taxate datoriile pe termen mediu şi lung).
  • Taxa asupra băncilor s-a majorat la 0,088 %, începând cu 1 ianuarie 2012. Taxa va aduce circa 2,5 mld. lire anual la bugetul de stat.

Ungaria

Creşterea vârstei de pensionare:

  • Creşterea progresivă a limitei de vârstă pentru pensionare până la 65 ani pentru cei născuţi în 1957.

Reducerea altor cheltuieli publice:

În 2009:

  • Sistarea celui de-al 13-lea salariu la bugetari şi a celei de-a 13-a pensii.
  • Reducerea concediului maternal la 2 ani şi plata concediului medical doar în cazuri speciale.

În 2011:

  • Noua constituţie a Ungariei include reducerea obligatorie a datoriei până la 50% din PIB.
  • Reducerea perioadei de şomaj de la 9 luni la 3 luni şi introducerea noţiunii de muncă în folosul societăţii, cu program de 4 ore pentru primirea asistenţei sociale – Lege votată în Parlament la 12 iulie 2011.
  • Redimensionarea cheltuielilor bugetare pentru bunăstarea socială – restructurarea sistemului de asistenţă socială (800.000 de asistaţi social) – conform legii bugetului pentru anul 2011.
  • Reducerea cu 15% a finanţării partidelor politice din buget.
  • Interzicerea cheltuielilor bugetare pentru vehicule, mobilier şi telefoane.
  • Măsuri ce vizează reducerea cheltuielilor cu companiile de stat:
  • Limitarea câştigurilor salariale la 2 mil. HUF (7.000 euro) pe lună.
  • Reducerea cheltuielilor cu salariile cu 15%, prin retragerea bonurilor de masă.
  • Reducerea numărului de directori de la 319 la 60.

Impozitarea veniturilor:

  • Aplicarea unui impozit suplimentar pe veniturile acumulate, de 98% (în cazul a două sau mai multe venituri cumulate de la stat, veniturile realizate în afara postului de bază se impozitează cu 98%). Supra-impozitarea se aplică retroactiv de la 1 ianuarie 2005.

Creşterea TVA:

  • A crescut TVA-ul de la 20% la 25%, începând cu 1 iulie 2009.
  • TVA a fost majorat de la 25% la 27% începând cu 1 ianuarie 2012.

Creşterea accizelor:

  • Au crescut accizele pe ţigări şi combustibili cu 7,2%, respectiv 9,7% începând cu 1 ianuarie 2010.
  • De la 1 septembrie 2011, au fost majorate accizele pe chipsuri şi băuturi energizante cu conţinut de cofeină.

Creşterea altor taxe / venituri:

  • În 2009, s-a introdus legea pentru impozitarea averii (case de vacanţă, iahturi, maşini de lux, vehicule agricole şi avioane).

În 2010:

  • În sectorul bancar s-a introdus impozitul suplimentar pe bilanţul anual.
  • Lărgirea bazei de impozitare pe sectoare economice care au realizat profit în perioada crizei economice: sectorul energetic, sectorul telecomunicaţiilor, lanţurile de magazine.
    Sistarea plăţilor la sistemul de pensii private.

În 2011:

  • Desfiinţarea pilonului doi de pensii şi trecerea acestor persoane în sistemul de stat.

În 2012:

  • A fost majorat CAS plătit angajator cu 1% din 1 ianuarie 2012.
  • S-a introdus o taxă pentru accidente auto care se ridică la 30% din valoarea poliţei de asigurare obligatorie.

 

***