„Reforma” în PDL vine de la Lubianka

Duminică, 24 februarie 2013

wp-am-creionul-chimic111111Acest articol este un articol „de dreapta”. De ce? Pentru că se adresează unor oameni informați, cu capacitate de analiză și de sinteză, cu discernământ, capabili să iasă din șabloane, idei preconcepute și lozinci și, nu în ultimul rând, inteligenți.

Făcând un excurs „istoric”, vom remarca și reține o dată extrem de importantă prin implicațiile ei: data de 13 septembrie 2011.

Este o dată de referință, de la care, dacă avem memorie bună, ne vom aminti că s-au acutizat atacurile, pe toate planurile, la P.D.L. Aceste atacuri nu au nicio legătură reală cu măsurile de austeritate ale guvernului Boc, invocate ca pretext, ci ele au fost concentrate, concertate și planificate în mod riguros și minuțios, conform unui plan sofisticat, extrem de inteligent, mult mai inteligent și mai… profesionist decât sunt în stare să conceapă orice Iliescu, Năsatse, Voiculescu, Hrebenciuc, Ponta sau Antonescu la un loc. Este un plan de „război psihologic” în care au fost atrase și manipulate magistral două forțe, aparent antagonice: poporul, opinia publică – pe de o parte – și intelectualitatea, societatea civilă – pe de altă parte -.

Așadar, împotriva P.D.L. au fost asmuțiți ambii factori: și prostimea și elitele.

Să vedem când am mai avut o situație similară și un plan identic. Planul de care vorbim este surprinzător de vechi. El a fost conceput cu peste 50 de ani în urmă într-o sinistră clădire, de tristă amintire dar și de trist prezent, dintr-o piața moscovită: Piața Lubianka. Avea un unic scop subversiv și propagandistic. Acela de a submina puterea și influența Statelor Unite ale Americii în lume și, colateral, ale „lumii libere” în războiul rece care abia începuse.

E momentul să ne amintim că data de 13 septembrie 2011 este data la care România și S.U.A. au semnat „Acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în România”. Coincidență? Nicidecum. A fost momentul „picătură care umple paharul” din care guvernarea din România nu mai putea fi tolerată de Moscova. Odată cu momentul descoperirii rezervelor de gaze de șist, a celor de hidrocarburi din subsolul platoului continental și a aurului de la Roșia Montană (ați văzut că furibundele campanii „ecologice” au încetat ca prin minune odată cu preluarea puterii de către U.S.L.).

Make Love Not WarÎn anii ’60, U.R.S.S., prin Primul Directorat al K.G.B., a început manipularea opiniei publice și a intelectulailor din S.U.A. și din Europa Occidentală. Ca și astăzi în România, agenturile comuniste sovietice au infiltrat și au inoculat în conștiința colectivă țintă – oameni cu o oarecare deschidere intelectuală – idei generoase, aparent mărețe și absolut de îmbrățișat: lupta pentru pace, oroarea de război și de atrocități, libertatea, iubirea aproapelui, dezarmarea, dreptatea socială, pericolul nuclear, naționalismul, repulsia față de acțiunile clandestine ale C.I.A. etc. Cei de o anumită vârstă își vor aminti marile manifestații populare împotriva înarmării nucleare a Pentagonului și a N.A.T.O. (mai ales cu arme superioare celor sovietice, rachetele de croazieră Pershing), împotriva războiului din Vietnam, împotriva C.I.A., împotriva establishment-ului capitalist în general. Cei mai tineri își vor aminti, poate, doar scena din filmul „Forrest Gump”. Atunci, în anii ’60-’70, K.G.B.-ul a confiscat practic o mare parte a mișcării hippy, a „dictat” în Imagine și în multe din piesele lui Bob Dylan, Joan Baez sau Leonard Cohen, a „regizat” filmele anti-C.I.A. ale lui Costa Gavras. Era vremea în care studențimea occidentală se revolta violent și umbla cu efigia criminalului Che Guevara pe piept. Efectele au fost dezastruoase în lagărul socialist, unde dictaturile comuniste primeau material de propagandă de dat zilnic la „Telejurnale”.

Atunci, ca și astăzi în România, existau talibani ai luptei pentru pace și fundamentaliști ai „principiilor democratice sovietice” pe care Doamne ferește să-i fi contrazis, că te luau la goană ca și astăzi unele bloguri.

Hippy protest

Lennon warAstăzi se știe cu precizie că K.G.B.-ul este cel care a orchestrat, organizat și subvenționat financiar, prin telecomenzi și pe căi extrem de sofisticate și de perverse toate aceste mișcări și luări de poziție. În S.U.A., în Europa Occidentală și în Japonia, propaganda manipulată de la Moscova, prin intermediul organizațiilor pacifiste, al partidelor comuniste locale, dar și prin acțiunile și poziționările militante iresponsabile și tembele ale multor intelectuali de marcă, a provocat un antiamericanism și un anticapitalism acerb, exprimat prin „Yankees go home”, prin dezafectarea multor baze militare americane, prin demoralizarea trupelor din Indochina și printr-o cauționare doctrinară a comunismului bolșevic.

Nimeni astăzi nu trebuie să uite că atunci, ca și astăzi, opinia publică, organizații civice și o parte importantă a intelectualității au luptat, inconștient și iresponsabil, și tot în numele unor principii,  pentru subminarea democrației occidentale și pentru interesele hegemonice ale U.R.S.S. și ale comunismului în lume.

KGB

Revenind la situația din România și la P.D.L., îmi este imposibil să nu fac analogii inevitabile. În numele unor „principii” frumoase, se lovește consecvent și stupid în P.D.L., căruia deși P.P.E.-ul nu-i reproșează nimic, propriii săi membri de frunte îi reproșează vrute și nevrute, dar este lăsat U.S.L.-ul să câștige alegerile cu 70%!

Planul tip K.G.B. a început treptat. Mai întâi s-a explicat, în toată mass media, că aceia care fuseseră foarte buni în 2004 și 2008 și 2009 au devenit, brusc, niște ticăloși corupți sau răuvoitori sau rămași feseniști de stânga (tripleta BVB, Băsescu că s-a luat de rege sau de Arafat, Boc, Udrea, șefii filialelor locale etc.). Apoi că P.D.L. nu se deosebește cu nimic de U.S.L. (în ciuda tuturor evidențelor contrare), ceea ce a indus neparticiparea masivă la vot. Nu voi insista, pentru că mișcările și „temele” se știu, la fel cum se știu și efectele.

Este imposibil de admis că cineva cu creier și responsabil, foarte supărat pe oameni ca Vasile Blaga, preferă o viață controlată, deocamdată doar legislativ și executiv, de o majoritate zdrobitoare formată din mafioți, corupți, corupători, turnători, securiști, plagiatori, mincinoși, condamnați penal, comuniști, ultra naționaliști, derbedei, nebuni, analafabeți, cocalari, mâncători de rahat, lingăi, paiațe, curve, incapabili, incompetenți, tâmpiți etc. care trag țara spre est, îndepărtând-o tot mai fățiș de vest și de la parcursul ei euro-atlantic.

Pattern-urile planurilor de atac sunt izbitor de identice. Astă vară, electoratul bucureștean de dreapta a fost „spart” prin plasarea în competiția electorală a lui Nicușor Dan, care „a luat” din voturile lui Silviu Prigoană, favorizându-l nu numasi pe Sorin Oprescu, ci indirect și pe candudații de la sectoare ai U.S.L.

Astăzi, e rândul „reformiștilor” să intre în scenă – deus ex machina –  la fel de intempestiv, în lupta dintre vechi și nou în P.D.L., slăbind aripa nouă, reprezentată de Elena Udrea și favorizând evident aripa veche, reprezentată de Vasile Blaga. Șansele de izbândă ale „reformiștilor” în cadrul Convenției Naționale a P.D.L. din 23 martie, știe oricine, sunt absolut nule, dar candidatura Monicăi Macovei le diminuează pe cele ale Elenei Udrea. Lovitura are dublu efect. O elimină pe jenanta Udrea, dar îl lovesc și pe Traian Băsescu, a cărui favorită este.

Candidatura doamnei Monica Macovei la președinția P.D.L. face parte din același vechi plan făurit la Lubianka și reactivat astăzi, desigur fără ca doamna Macovei să fie conștirentă de acest lucru. S-a mizat doar pe orgoliul și încăpățânarea câtorva persoane – care au și un interes destul de meschin: pretextul de a pleca din P.D.L. fără a fi considerate „traseiste”, pentru a-și asigura prezența la europarlamentarele viitoare pe alte liste – și pe priza oarbă de care se bucură „principiile” în rândul unor categorii sociale cu discernământ labil, dar cu pretenții intelectuale mari. Cei care manevrează și trag sforile în acest caz mizează pe eșecul „reformiștilor”, dar mai ales pe… victoria lui Vasile Blaga. Victorie care va permite celor puși să îngroape P.D.L.-ul să spună apoi: „Iată, P.D.L. este nereformabil! P.D.L. este infrecventabil! P.D.L. este compromis! Jos P.D.L.!”.

Motivul acestei ultime lovituri este unul simplu: orice urmă de opoziție susceptibilă de a demasca complicitatea puterii actuale cu interese străine trebuie eliminată. Traian Băsescu nu mai contează. Va dispărea în mai puțin de doi ani, sau va fi singur singurel. Planul Moscovei, relevat fără mască prin intervențiile de astă vară ale postului de radio „Vocea Rusiei”, a suferit doar pierderea, temporară, a unei bătălii, prin eșecul demiterii lui Traian Băsescu. Victoria finală va surveni numai odată cu demantelarea P.D.L.

De fapt, exact același tip de acțiuni se pot vedea și în sânul P.N.L. Opoziția pro-europeană la actuala conducere anti-europeană din P.N.L. este pe cale să fie anihilată. Forța Civică și Noua Republică, împreună cu liderii lor, au fost distruse din fașă. Dacă suntem atenți, constatăm că de aceleași „forțe” care combat frenetic P.D.L.-ul de vreun an încoace: bloggeri, jurnaliști, moderatori, comentatori, lideri de opinie, analiști. Nu vede nimeni aceste „corelări”?

Argumentele „reformiștilor” sunt deseori ridicole: electoratul de dreapta preferă oameni „curați”, iar „maculata” Elena Udrea ia, la vot uninominal, la Roman(!), mai multe voturi (12.014 voturi, reprezentand 42,5% ) decât, de pildă, imaculatul Adrian Papahagi la Cluj(!) (7.572 de voturi, reprezentând 27%). Elena Udrea este combătută feroce ca fiind compromisă din cauza „percepției negative”, uitând că Teodor Baconschi a fost demis din funcția de Ministru de Externe tocmai pe motiv de… percepție populară negativă. Monica Macovei uită lăturile mincinoase cu care a fost ea însăși împroșcată nu demult și nu mai face diferența între tocurile lui Udrea și votcile ei la Vama Veche, sau între fondurile manevrate de Udrea și mandatele de arestare în alb manevrate de ea. „Dovezile” privindu-le pe cele două doamne sunt la fel de inexistente sau de mincinoase, bazându-se pe exact același tip de zvonistică mizerabilă și de colportări jegoase.

Scopul final este „belarusarea” României. Două partide, pentru menținerea unei aparențe democratice: P.N.L.-ul găștii lui Antonescu, zis „de dreapta” și P.S.D.-ul găștii lui Ponta, zis „de stânga”. Ambele manipulate de la est, de foarte la est.

Să nu neglijăm și să nu uităm disperările insistente și abia mascate ale ambasadorului S.U.A., ale oficialilor guvernamentali americani și ale celor europeni de centru-dreapta, ale organismelor financiare internaționale și ale presei străine privind „reorientarea” României și pericolele geostrategice care o pândesc. Toate acestea sunt o dovadă că planul există.

Asta e!

A bon entendeur salut!

***

© Alexandru Dan Mitache • 2013


Cocoșelul neastâmpărat

Marți, 18 septembrie 2012

Nici nu mai știu ce fel de sentimente ar trebui să mă lege de Victor Ponta: scârbă, dispreț, uimire sau doar o sfântă milă?

Nu-i deloc de ici de colo să fii penultimul rahat din Europa în ochii mai tuturor occidentalilor (ultimul fiind, firește, Căcărăul nostru național-liberal).

Acest mic debil mintal, momentan intitulat premier, cu aere de șef printre parcangii cu punga de aurolac la nas care-ți zgârie mașina dacă nu le dai bani pentru locul „gestionat” de ei, se laudă toată-ziua-bună-ziua, pe tonuri de clapon nervos care ține discursuri chioambe găinilor trecute de menopauză, că el va face și va drege.

„Merg la întâlnirea cu Barroso cu obiectivele şi angajamentele foarte clare care aparţin Guvernului. Sunt prim-ministru, sunt învestit de Parlament şi merg să vorbesc de guvern.”

Hai să mori tu? Eu cred că mergi să taci.

José Manuel Barroso i-a zis lui Ponta, din capul locului, „Bade, n-ai cuvântul”, în loc de „helău comred doctor”. Apoi i-a tras o chelfăneală de-aia… cu ghiulul în mufă și l-a dat afară. Cam ăsta e „filmul meciului”.

Așadar, ca de fiecare dată când iese din ogradă, orătania Ponta s-a întors din nou în cuibar bătută măr. Deși cu coada jumulită, creasta varză, ochii-n formă de butonieră și-un picior sub braț, cocoșelul nostru neastâmpărat vrea să pară ditamai păunul în rut.

Revenit de la Bruxelles, unde nici președintele Herman Von Rompuy și nici comisarul Viviane Reding n-au vrut să urce nici în lift cu el, Ponta al nostru prinde a se fuduli, țanțos nevoie mare amestecată cu nevoie mică:

„Președintele Barroso a apreciat încă o dată – cred ca o va face și în comunicatul domniei sale – faptul că faimoasele 11 puncte au fost tratate de mine și de Guvern la modul cel mai serios și au fost indeplinite.”

Crezi mata, da’ crezi degeaba!

Barroso nici n-a apreciat că Goe și-ar fi făcut temele și nu numai că n-a făcut vreo referire la faptul că golanul clasei s-a abținut să mai tragă semnalul de alarmă cu mâna lui, evitând noi prăvăliri ale bagajelor în capul oamenilor normali, plăcere pe care a lăsat-o celuilalt maniac și acoliților de teapa psihiatrică a lui Ghișe, dar i-a mai dat fo două teme suplimentare peste ceafă, mai grele!

I. – „Guvernul, atât înainte cât și după alegeri trebuie să evite numirea unor miniștri care au decizii clare de integritate împotriva lor.”

Opa! Diaconu… Alistar… acropolis… adieu! Și-n fond, care dracu-i integru în US„L”-ul ăla? Cred că tema „integrității” va reveni tot mai des în dialogurile dintre bombeul lui Barroso și turul pantalonilor lui Ponta. Și parcă văd că tema se va extinde și la parlamentari.

II. – „E extrem de important ca nominalizările pentru șefia DNA și a Parchetului General să fie făcute într-o manieră corectă și transparentă.”

Adică, pe înțelesul mai anevoios al fanilor stângii, care nu pot pricepe, și al infractorilor de drept comun din US„L”, care nu vor, Barroso i-a zis lui Ponta ceea ce îi zice și Băsescu de când l-a pus prim ministru: jos copitele de pe justiție!

După asemenea recomandări, ca acelea cuprinse în comunicatul dlui. Barroso, pentru a înțelege cam pe unde se situează credibilitatea lui Ponta, zis și Che Gargara, vă propun un mic exercițiu de gândire de bun simț.

Dacă ar trebui să efectuați o deplasare în interes de serviciu și șeful v-ar chema înainte de plecare și v-ar spune că „e extrem de important” să nu furați scrumierele și prosoapele de la hotel, să nu faceți pipi în ghiveciul cu flori, să nu vă îmbătați și să nu violați camerista, cam ce părere generală credeți că are șeful despre dv.?

Vă spun eu: exact aceeași părere pe care o are Barroso despre Victor Ponta. Dar nu numai Barroso…

*****

ACEST TEXT  ESTE UN PAMFLET ȘI EL TREBUIE CITIT, CONSIDERAT ȘI INTERPRETAT CA ATARE!

***

© Alexandru Dan Mitache • 2012


Romania’s choices…

Marți, 4 septembrie 2012

The PRESIDENT          The MAD            The JERK             The BAD

ACESTA ESTE UN PAMFLET ȘI EL TREBUIE CITIT, CONSIDERAT ȘI INTERPRETAT CA ATARE!


This is the question…

Luni, 23 iulie 2012

Motto:

„Anul 2012 nu mai seamănă absolut deloc cu anul 2007. Astăzi, în haosul politic din România, care aminteşte din ce în ce mai mult de cel din 1946, şi voturile contra demiterii sunt voturi pentru demitere.” (Mircea Mihăieș, în EVZ – de citit articolul!)

________________________________________________________________

N-aș vrea să vă stric începutul acestei săptămâni istorice și cruciale cu neliniștile mele, dar… credeți că bătrânul din imaginea de mai jos știe ceva despre pragul de 9.154.307 voturi impus de Curtea Constituțională, despre sistemul de validare a referendumului, credeți că a auzit ceva despre boicot și despre semnificația lui morală și pragmatică, despre socoteli și probabilități?

Să nu uităm că sunt mulți (poate prea mulți) oameni neinformați sau dezinformați în legătură cu aceste lucruri.

Gândiți-vă la toți oamenii care țin la/cu Băsescu, la oameni cu scaun la cap, gospodari, de la țară, la cei peste 1.081.000 de pensionari cărora guvernul Boc le-a dat pensia minimă de 350 de lei în locul celei de 50 de bani moștenite de la Văcăroiu, Năstase și Tăriceanu, la bătrânii civilizați și demni de la orașe care nu au internet, la cei care nu prind B1Tv, la cei pe care nu-i informează copiii, la cei izolați în diaspora…

Și mai sunt și manipulații, dar și „principialii” votului…

Probabil că aceștia vor vota din tot sufletul „NU”, dar… vor vota. 😦

Întrebarea e: CÂȚI VOR FI?

***

© Alexandru Dan Mitache • 2012


Referendumul și cele 5 atitudini posibile

Joi, 19 iulie 2012

Din moment ce s-a confirmat – sper că fără echivoc – că referendumul va fi validat de către Curtea Constituțională numai dacă la urne se prezintă 50% + 1 din cetățenii cu drept de vot înscriși pe liste, adică va fi un referendum CU PRAG, este clar că NU TREBUIE VOTAT!

Există, în acest moment, 4 atitudini posibile:

  1. Prezența la vot și votul „DA” ale useliștilor, ale puturoșilor, ale pomanagiilor și ale inconștienților, ale ne-europenilor, adică o atitudine BANDITESC-IRESPONSABILĂ.
  2. Prezența la vot și votul „NU” ale celor care țin cu Traian Băsescu, dar care n-au înțeles despre ce e vorba, adică o atitudine IGNORANTĂ.
  3. Boicotarea referendumului prin neprezentare, motivată de strategia neîntrunirii majorității care ar l-ar valida constituțional, adică o atitudine PRAGMATICĂ.
  4. Boicotarea referendumului prin neprezentare, motivată prin dorința exclusivă de a nu cauționa un act abuziv, ilegal și nedemocratic reprezentat printr-un PUCI, adică o atitudine IDEALIST-MORALĂ.

Atitudinile 1 și 2 sunt, categoric, dăunătoare democrației din România prin consecințele extrem de grave, catastrofale chiar, pe care le-ar putea avea, pe termen scurt, mediu și lung, dacă referendumul ar fi validat de Curtea Constituțională și dacă Traian Băsescu – singura și ultima piedică rămasă în calea mafiotizării țării – ar fi demis.

Atitudinile 3 și 4 sunt, la fel de categoric, binevenite din moment ce ele reprezintă, în fond, un REFUZ al demersului US„L” și al complicilor săi de a-l demite pe Președintele Traian Băsescu, prin combaterea atingerii „pragului” și deci prin invalidarea referendumului..

Problema care apare este aceea a propagandei puciștilor, care deja ignoră ideea de REFUZ AL CETĂȚENILOR FAȚĂ DE LOVITURA DE STAT, asimilând-o INDIFERENȚEI CETĂȚENILOR FAȚĂ DE TRAIAN BĂSESCU. Goe Ponta a declarat foarte răspicat că nu contează decât cei care se prezintă la vot, restul constituind, din punctul său de vedere, o mulțime nulă.

În sfârșit – mi-e și groază să mă gândesc – ar putea apărea o a… 5-a atitudine, care ar fi și cea mai mizerabilă dintre toate. O atitudine „à la Nicușor Dan”.

Se știe că acest sinistru personaj de paie a militat, în 2007, PENTRU suspendarea Președintelui Traian Băsescu. Se mai știe că această marionetă a US„L” a mizat și s-a folosit de „candoarea” unor „naivi” ale căror minți le-a tirbușonat făcând pe „democratul imparțial”.

Or, tocmai în numele acestui „justițiarism politic” ar putea ieși Nicușor Dan, sau un erzaț al său, cu ideea ca „telectualii cu conștiință” SĂ SE PREZINTE LA REFERENDUM ȘI SĂ PUNĂ ȘTAMPILA ȘI PE „DA” – PENTRU SANCȚIONAREA „DICTATORULUI” – ȘI PE „NU” – PENTRU SANCȚIONAREA DEMOLATORILOR DEMOCRAȚIEI -.

Intenția și rezultatul unui asemenea demers ticălos sunt evidente. Întrebarea „cui prodest?” nici nu se mai pune.

Așa să ne ajute și, mai ales, să ne păzească Dumnezeu!

***

© Alexandru Dan Mitache • 2012


Cine l-a suspendat pe Președintele României…

Sâmbătă, 7 iulie 2012

Iată cine sunt cei care l-au suspendat pe Președintele României, țară membră a Uniunii Europene!
Iată cine sunt membrii forumului „suprem” al „democrației” românești, în fapt al dictaturii mafiote!
Își închipuie cineva că ceilalți 253 de indivizi care au votat ieri suspendarea lui Traian Băsescu sunt mai altfel, din moment ce-i tăinuiesc, îi tolerează, îi cauționează, îi susțin pe aceștia trei?

Cătălin Voicu (US„L”), condamnat penal…

Sergiu Andon (US„L”), incompatibil cu funcția de parlamentar…

Florin Pâslaru (US„L”), incompatibil cu funcția de parlamentar, colaborator al Securității…

***

© Alexandru Dan Mitache • 2012



Dovada că Ponta îi fraierește pe români

Joi, 15 decembrie 2011

După „consultările” de ieri de la Palatul Cotroceni…

«Victor Ponta a spus că USL i-a propus preşedintelui adoptarea unui act normativ într-o majoritate calificată prin care puterea şi opoziţia să se angajeze că vor implementa şi respecta propunerile valabile acum la nivel european.»

Sursa: Mediafax

Este vorba despre documentul prin care România să garanteze implementarea obligației de a-și asuma un deficit structural de maximum 0,5%, în conformitate cu Acordul de Guvernanță Fiscală.

Se știe că Președintele și PDL au insistat pentru introducerea în Constituție a acestei prevederi, motivul invocat fiind, în primul rând, concluzia summit-ului Consiliului Europei de la Bruxelles din 7 decembrie a.c., dar și unul de natură constituțională (art. 148).

Liderul US„L” a explicat poziția uniunii socialiste, prezentate la Cotroceni, în emisiunea „Sub semnul întrebării”, de aseară, moderată de Robert Turcescu, la B1TV.

«Într-o perioadă de criză, în care oamenii sunt destul de nervoși, dacă sunt chemați să vină la vot pentru deficitul bugetar, însemnând că nu o să mai fie bani pentru Sănătate , Educație, nu o să vină nimeni

Un caraghioslâc politic suprem și o ipocrizie fără margini se degajă din declarația lui Ponta făcută în fața lui Băsescu și recunoscută aseară – anume că un referendum pentru validarea modificării Constituției prin introducerea deficitului structural de 0,5% ar fi riscant -, declarație din care rezultă, fără echivoc, că Ponta și Antonescu, propunând o lege specială în acest scop, recunosc că pun la cale o șmecherie prin care să eludeze opinia poporului, pe care-l consideră prea prost sau prea nesimțit pentru a risca să-l consulte.

Ceea ce, în clar, nu vor recunoaște niciodată.

Pentru US„L”, „poporul” este o masă de manevră aservită, ignorantă și disprețuită, a cărei menire exclusivă este să-i aducă pe ei la putere.

După aceea, de vină pentru toate, inclusiv pentru adevărata sărăcire a românilor, va fi numai și numai… deficitul structural.

***

© Alexandru Dan Mitache • 2011


„Take it or leave it”

Sâmbătă, 10 decembrie 2011

***

© Alexandru Dan Mitache • 2010


Europa – China la țintar

Miercuri, 7 decembrie 2011

Am auzit, mai devreme, o știre preluată din „Ziarul Financiar” (Felix) potrivit căreia astăzi, adică cu două zile înaintea summit-ului UE de la Bruxelles, Angela Merkel și Nicolas Sarkozy ar fi adresat celorlalte 25 de state, prin intermediul unei scrisori trimise președintelui UE Herman Van Rompuy, un „ultimatum” potrivit căruia acestea trebuie să decidă, atenție!, până VINERI, dacă se înscriu într-o CU TOTUL NOUĂ construcție europeană, croită după regulile impuse de Germania și Franța. Conform acestui ultimatum, statele care nu vor confirma aderarea „vor rămâne pe dinafară”.

Cu alte cuvinte, ar fi vorba despre o cu totul altă variantă decât cele două pomenite de președintele Băsescu în conferința de presă de astăzi, ambele bazate pe prevederile actualelor tratate de la Maastricht, respectiv Lisabona.

Ca o paranteză, Victor Ponta, întrebat de Sorina Matei ce ar răspunde vineri unui asemenea ultimatum, a răspuns aiuritor… „Eu n-am primit o asemenea scrisoare”. Punct. LOL!

Sub rezerva veridicității știrii lansate de „ZF”, îndrăznesc să cred că, dacă ar fi real acest ultimatum, ar fi o imensă greșeală pe care Germania, Franța și celelate state care ar accepta o variantă „exclusivistă” ar comite-o și care ar lăsă, probabil și România pe dinafară.

Mă explic…

Cu această ocazie mi-am amintit de un excelent roman, intitulat „Deșertul tătarilor”, aparținând unui mare scriitor italian, neglijat în ultima vreme, Dino Buzzati.

Nu e niciun secret pentru nimeni că „tătarii” Europei (și ai lumii întregi) sunt… CHINEZII! Care, precum tătarii, vor sosi când nimeni nu se așteaptă.

Ce se întâmplă cu o nevastă neglijată știe oricine: își ia un amant. Pe care, până la urmă, îl aduce și în patul conjugal, pe principiul simplu al vaselor comunicante.

China are bani de plasat. Mult mai mulți decât toată Europa la un loc. Cine, cum și de ce SUA și Europa au îmbogățit China este un alt subiect, extrem de interesant. Țările europene lăsate de izbeliște vor fi terenul ideal pentru capitalul chinezesc. China va alege să ia pe bani puțini ciurucurile gen Grecia, dar și țările cu potențial, chiar ca România.

Este neclar care ar fi atitudinea țărilor cu deficite bugetare uriașe și cu datorii la fel de uriașe în cazul în care UE „CEA NOUĂ” le-ar lăsa pe dinafară. Eu cred că nu-și vor mai plăti niciodată datoriile.
Un eventual clivaj european petrecut cu „resentimente” și „animozități” s-ar face simțit, volens nolens, și asupra OECD sau, și mai grav, asupra coeziunii NATO.

Din această perspectivă, Federația Rusă poate fi un alt amant, mai violator, ce-i drept, dar scrupulele Rusiei sunt notorii.

© HotNews – 08/12/2011

Deja, Austria se pare că a zis un nein extrem de jenant la ideea impunerii unui deficit maxim de 3% în constituție. Ceea ce este doar un fleac față de celelalte „surprize” pregătite de Germania și Franța în planul propus.

Așadar o Europă „cu două viteze”, sau cu două zone, n-ar face decât să aducă Europei occidentale China în casă. Mai devreme sau mai târziu.

Tot Germania a mai făcut o gafă de proporții istorice aducând islamul în Europa atunci când a sacrificat Yugoslavia. Cei de vârsta mea știu, sau își pot închipui, ce ar fi fost astăzi Yugoslavia dacă rămânea în structura statală de pe vremea lui Tito, adică o vreme în care această țară se situa, din toate punctele de vedere, inclusiv politic, la cel puțin 20 de ani înaintea oricăror Polonii, RDG-uri sau Cehoslovacii.

Astăzi, statele musulmane nou create în Balcani, sunt ținute în frâu doar prin sărăcie.

Acum nu suntem cuprinși  în cine știe ce joc sofisticat de șah sau de go. Suntem niște buline pe cartonul unui ordinar joc de… ȚINTAR. Jocul de țintar european este într-o fază delicată. Orice poziție lăsată liberă poate fi imediat ocupată de adversar. Ar rămâne o chestiune de timp pentru ca „morile” realizate de instrus să consume toate piesele Europei.

Foto preluată de pe http://madalinaciucu.wordpress.com

Nu-i cred atât de fraieri nici pe Angela Merkel, nici pe Nicolas Sarkozy, oricât de enervați ar fi de escrocii care au tocat, ani de zile, banii și munca popoarelor lor.

***

© Alexandru Dan Mitache • 2011

.


Maidanul și mandatul

Miercuri, 7 decembrie 2011

Caut de ieri, pe internet, prin ziare, la televizor, un plan, un mesaj, un program, un document, o poziție, o declarație, o atitudine, o opțiune, o propunere, o părere, un sughiț, un pârț, un sforăit sau măcar o ridicare din umeri a domnilor Ponta & Antonescu, a PSD-ului, a PC-ului, a PN„L-ului sau a US„L”-ului în legătură cu problemele europene și mondiale. Ni-mic!

Lumea întreagă vorbește despre sfârșitul Europei, al monedei Euro, despre falimentul și pierderea suveranității unor state, despre războiul sino-american și despre cel iraniano-occidental, despre dezastrul capitalismului, despre disoluția societății umane, despre apocalipsa financiar-bancară… Iar cele două babe ale opoziției noastre se piaptănă.

Gargaragii de la televizor nici nu mai contează, ei sunt la nivelul câinelui lui Pavlov: când se aprinde becul „On Air”, bălesc, latră și mănâncă ce li se dă. Cei cât de cât onești se pun la mintea bizonului și comentează, cu vervă, subiecte second hand, cu invitați second hand având termenul de valabilitate expirat încă de pe rafturile „Realității”.

Bref, Traian Băsescu pleacă la Bruxelles să garanteze rămânerea României în Europa. Și are în bagaj atuurile unei guvernări prudente și înțelepte: indicatori macroeconomici remarcabili (creștere economică mare, șomaj mic, inflație mică, sistem bancar stabil, rezerve valutare excelente, deficit bugetar controlat și menținut în limitele exigențelor europene, grad de îndatorare rezonabil, perspective foarte bune pentru atragerea fondurilor europene în 2012 etc.), temele la toate materiile făcute (cu excepția, poate, a justiției la nivelul judecătorilor – care, probabil, îl va declara pe bietul Năstase nevinovat), inclusiv la materia Schengen, la care, recent, Danemarca ne-a dat nota +10.

Evident, cuplul comic-fantezist Târâș & Grăpiș, ar fi vrut morțiș să știe cu ce mandat pleacă președintele la Bruxelles, nu pentru că i-ar interesa, sau că ar putea înțelege despre ce este vorba în acele propoziții, ci pentru a… combate, frate. Pentru a face singurul lucru la care se pricep: tăm-bă-lău! Pentru a da de pământ cu basca, cu mucii, cu cururile proprii și cu România noastră. Ce politică externă se poate face cu unul ca Titus Corlățean, sau cu pesedista Manuela Mitrea (vicepreședintă a Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților) – remarcată doar prin soț și prin interzicerea fumatului în locurile publice -, sau cu Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana (sic!)?

Viziunea și acțiunea liderilor opoziției, Ponta, respectiv Antonescu, privind politica externă și relațiile internaționale se rezumă la vizite de curtoazie, respectiv de complezență, cu caracter intim, efectuate la Bruxelles la convocarea propriilor lor soții, dezabuzate și „nereperate” în capitala Belgiei. În rest, ce mai avem? Doar o Moscovă scurtă, pe șest, luată de Geoană cu hidrantul… Și, desigur, ambasadorul pesedist al rușinii naționale la U.E., Adrian Severin.

În aceste condiții, maidanul cere să vază mandatul.

De la cine să ceară mandat președintele României? Cu guvernul și cu CSAȚ-ul sunt sigur că s-a consultat, cu partidele din arcul majorității parlamentare de asemenea… Au mai rămas neconsultați prințul Duda, Monica Tatoiu, Alina Mungiu Pippidi și Dorel (ăla din „Doreleee, probleme, măăă?”).

Problemele actuale ale lumii și implicit ale României nu pot fi lăsate la cheremul oricăror iresponsabili maniaci, deciziile care trebuie luate, foarte rapid, nu pot fi lăsate la îndemâna lui Bogdan Chireac, a lui Radu Tudor sau a lui Mircea Badea. Nici măcar pe masa „societății civile” reprezentate de-alde Alistar sau Pârvulescu.
Să mai zicem o dată bogdaproste că la Bruxelles se duce Traian Băsescu singur, și nu Mircea Geoană însoțit de Marian Vanghelie, sau de Radu Mazăre.

***

© Alexandru Dan Mitache • 2011