Personajul colectiv „Băsescu-Boc-Udrea-PDL”

Miercuri, 26 mai 2010

Dacă stăm să-i ascultăm pe toți deștepții de politicieni, analiști, jurnaliști, sindicaliști, moderatori, „maeștri” și „profesori”, care fericesc norodul la televizor și pe net , începând – în ordinea inteligenței de pe tricou – cu Zoe Petre și Emil Hurezeanu și sfârșind, cum altfel decât lamentabil, cu imberbii mintali Ciutacu și Badea, am înțelege că România este țara care, fără Băsescu, Boc, Udrea, Videanu, Berceanu și tot PDL-ul lor, ar da M.U.E. lumii întregi aflate, ca proasta, în criză. Căci nu am auzit de nicio altă cauză a stării jalnice a bugetului care să nu le fie imputată exclusiv celor de mai sus.


La noi, așadar, fără actualul președinte, dar cu un altul, fără actualul guvern, dar cu un altul, și fără actuala majoritate parlamentară, dar cu o alta, fără evaziunea fiscală începută mai ieri și fără nou născuta clientelă politică în etate de numai 5 luni, ci cu cele vechi de 20 de ani, criza pur și simplu nu ar exista! Profesorii ar avea salarii duble și sporuri triple, spitalele ar străluci, infirmierele și doctorii ți-ar da jigniți cu plicu-n cap, pensionarii și-ar primi pensia și medicamentele gratuite in șezlong în față la Martinez, doamna de la ghișeu ar citi Petrarca în loc de „Cancan”, „mămicile” și-ar alăpta copiii până la majorat pe indemnizație de 185% și economia ar dudui de mă-sa focului.

Dacă urmăriți cu atenție mai toate luările de poziție, de atitudine și la mișto, personajul colectiv „Băsescu-Boc-Udrea-PDL” este unicul creator, adjuvant și catalizator al contracției economice, al recesiunii, al pauperizării maselor largi populare, al „bocuciderii”, al „bocriminalității”, al etc. În timp ce constructiva noastră opoziție și activa noastră societate civilă de tip Ciuvică își freacă mâinile așteptând primul pensionar căzut pe stradă și primul bugetar spânzurat pentru a-i contabiliza în procente electorale, mass media așteaptă și ea, cu aceeași înfrigurare, prima „mămică” care se va arunca cu pruncul sub metrou, ceea ce ar da prilejul unui rating de zile mari.

Și din retorica mânios-paranoică a liderilor de sindicat reiese ca numai din cauza lui „Băsescu-Boc-Udrea-PDL” Carrefour-urile, Auchan-urile și celelalte se vor transforma în centre muzeale pe care bugetarul român le va vizita duminica, cu familia și cu camera de luat vederi, în loc de coș; din cauza acelorași atoatevinovați, pensionarilor li se vor pune botnițe la vernisajele și lansările de carte la care se servesc pișcoturi și fursecuri și pe care le-ar frecventa în scop nutritiv…

Ați observat că, în mod bizar, programele de știri ale televiziunilor noastre de „neștiri” sunt din ce în ce mai sărace în informații externe? Dar, citind presa internațională on line sau uitându-ne la „posturi străine”, vedem că și Italia, Spania, Franța sau Germania (de Grecia nici nu mai vorbesc) se pregătesc să ia măsuri nașpa de austeritate bugetară. Mă întreb, la ăștia cine o fi personajul colectiv negativ „Băsescu-Boc-Udrea-PDL”?

P.S. – Chiar nu-și dă nimeni seama că criza economică mondială nu putea să nu afecteze, la un moment dat, ȘI sectorul bugetar al României, după ce acela privat a luat-o în piept, mult mai dur, fără să crâcnească? Nu înțelege nimeni că durerea, în veșnic penultima țară a Europei, nu poate fi nicidecum la fel de ușoară ca în celelate țări?


***

© Alexandru Dan Mitache • 2010


Un articol „tehnocratic”

Vineri, 30 octombrie 2009

Ziarul FinanciarFMI găseşte bugetul cu un deficit de 5,1% din PIB la nouă luni,  sub ţinta agreată

Claudia Medrega

20.10.2009


CM«Ritmul de crestere a cheltuielilor bugetare s-a mai temperat dupa noua luni, in timp ce la nivelul veniturilor se observa o relativa stagnare a tendintei de scadere, ceea ce ar putea indica un inceput de redresare economica, spun analistii.

Deficitul bugetar a ajuns la sfarsitul lunii septembrie la 5,1% din PIB, sub tinta negociata cu FMI, de 5,4% din PIB. Totusi, cresterea deficitului releva mentinerea veniturilor pe o panta descendenta, precum si intarzierea ajustarii cheltuielilor.

Sumele incasate din TVA, care reprezinta cea mai importanta resursa a bugetului de stat, au inregistrat o scadere de 19,1%, la 25,3 mld. lei, indicand o usoara revigorare a consumului.

O reducere importanta a continuat sa se manifeste in cazul incasarilor din impozitul pe profit, care au coborat la sfarsitul lunii septembrie cu 16%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, la 8,4 mld. lei, reflectand ajustarea puternica a afacerilor. Contributiile de asigurari sociale au inregistrat o evolutie mai buna, respectiv o scadere de numai 1%, la 36,3 mld. lei

Pe de alta parte, impozitarea salariilor si a veniturilor a continuat sa aduca mai multi bani la buget fata de anul trecut, sumele colectate inregistrand un plus de 3,8%, la 13,9 mld. lei.

„Desi momentan se mentine pe crestere, impozitul pe salarii incepe sa dea semne de deteriorare datorita cresterii somajului si a presiunilor de diminuare a veniturilor populatiei si in special a partii variabile a acestora, respectiv bonusuri si prime, a explicat Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank.

La nivelul cheltuielilor in septembrie incepe sa se observe o diminuare a ritmului de crestere la 7,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, comparativ cu un avans de 8,3% consemnat dupa opt luni.

„Reducerea usoara a cheltuielilor din ultima perioada este nesemnificativa in comparatie cu viteza de scadere a veniturilor si se datoreaza in principal sacrificarii proiectelor de investitii. Ca urmare a contractiei severe a economiei, somajul a crescut puternic determinand cresterea cheltuielilor cu asistenta sociala, iar cresterea gradului de indatorare publica a condus la majorarea cheltuielilor cu dobanzile”, a explicat Hancila.

Tabel ZF

Dinamica costurilor de personal si a cheltuielilor de capital a continuat sa ramana divergenta. Cheltuielile de personal au urcat cu 9,2%, la 35,9 mld. lei, in timp ce cheltuielile de capital au coborat cu 4,9%, la 14,6 mld. lei.

Evolutia cheltuielilor de personal a fost influentata in principal de faptul ca la nivelul autoritatilor locale si entitatilor autofinantate aceste costuri nu au fost tinute sub control.

FMI a fost de acord la inceputul lunii august, dupa prima evaluare a acordului stand-by de imprumut, cu o crestere a deficitului bugetar la 7,3% in 2009, fiind prognozata o scadere a veniturilor cu 17 mld. lei fata de estimarea initiala.

Aprobarea bugetului pentru 2010 pana la sfarsitul acestui an este una dintre conditionalitatile agreate cu FMI, deficitul bugetar trebuind sa fie ajustat la 5,9% din PIB. Guvernul interimar lucreaza in prezent la forma finala a bugetului pentru anul viitor.

Premierul in exercitiu, Emil Boc, a spus ca „daca Parlamentul nu isi face datoria”, acordul cu FMI va trebui renegociat. „Anul acesta, daca Parlamentul isi face datoria, suntem in grafic. Daca Parlamentul nu-si face datoria, trebuie renegociat. Scrie acolo, pana la sfarsitul anului, legea bugetului de stat, legea pensiilor, legea responsabilitatii fiscale, incadrarea in deficit de 7,3%. Sunt cele mai importante prevederi din acordul cu Comisia Europeana si FMI. Pentru 2009, daca Parlamentul isi face datoria, suntem in grafic, daca nu, avem probleme”, a explicat Boc, citat de Mediafax.»