Noul sezon de solduri la „RealitateaTV”

Am auzit si eu zvonul de la „Radio ZU”, cum ca Dumitrescu ar fi avut 19.000 € pe luna si ca din cauza reducerii la… DOAR 10.000 isi ia mecla de premiant tocilar si intrebarile cu raspuns impus si se cara cu ele la Antena 3, care si-l cumpara pentru a completa acolo echipa de insectar a lui Gadea cu Stanlaptop, Badea, Ciutacu si ceilalti corifei ai televiziunii de gang.

Oricum, aspectul general al RTV este acela de butic in desfiintare, cu boarfe scoase in strada la preturi reduse cu 50%.

Dar a crede ca unuia ca Dumitrescu i-ar da chiar si Patriciu, daramite zgarcitul de Vantu, 19.000 € pe luna, adica vreo 800.000.000 de lei, mi se pare o stire la fel de reala ca si celelalte de la RTV. Eu cred ca ca este o intoxicare aruncata de Dumitrescu insusi pe piata, pentru a se da grande. Ceea ce este, evident, si o tampenie din partea lui, caci, intr-o perioada in care „LUMEA MOARE DE FOAME” (cum, nu moare inca? ma rog, VA muri in perioada urmatoare), a te da lovit ca ramai cu doar 400.000.000 pe luna, cand postul nu-si plateste impozitele si taxele din care ar trebui finantate spitalele si scolile si pensiile pentru ca banii aia ii iei tu, este si o nesimtire de neinchipuit.

Apoi, daca Dummy lua 19.000 €, atunci cat ia Hurezeanu?

Si, daca ne aducem aminte, anul trecut pleca, din exact acelasi motiv, alta marfa cu garantia expirata, Dragoteasca, care dupa ce-a stat degeaba in vitrina cu tag-ul de reducere agatat in nas, s-a intors inapoi in magazia RTV. Asadar, asta inseamna ca, acum un an, Dumitrescu era rasplatit lunar, pentru teribila sa eficienta propagandistica, datorita careia Basescu si PDL-ul au castigat TOATE scrutinurile posibile si imposibile, cu 38.000 €??? Sa fim seriosi! Astuia doar castane in cap i se cuveneau.

Si, daca zvonul cu reducerea salariala e adevarat, atunci fie i s-a injumatatit NUMAI lui Dummy salariul (adica probabil „drepturile de autor”, ca doar nu-i fraier sa plateasca taxe ca pulimea), din cauza de mare popularitate / rating ce-o are, fie s-au taiat DIN NOU salariile TUTUROR la jumatate, ceea ce releva ca cei ramasi ar fi niste marfuri pe stoc, perimate si fara desfacere asigurata care tac malc si inghit orice soldare la care sunt supusi. Ba, mai jenant, mai penibil si mai umilitor, mai sunt si siliti sa faca taraboi ca bugetarilor li se reduc veniturile, LA LOC, cu 25%.

Iata de ce sunt scumpe alimentele si medicamentele si celelalte lucruri: in pretul lor sunt incluse, evident, si fabuloasele cheltuieli cu publicitatea, bani pe care ii incaseaza, la nivel de mii de euro, pana la urma alde Dumitrescu, Ursu sau Prelipceanu, pentru a minti lumea, care plateste gros pentru a fi batjocorita de astfel de lighioane.

La RTV se balanseaza situatia: se uscheste Dumitrescu, dar a revenit in galantar Cretzuleasca. Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba…

P.S. – Daca aveam bani la mine, mi-l luam si eu pe Prelipceanu, ca-i inalt si ca s-a taiat pomul din fata, pe care facea pipi catelul meu.

ATAT ACEST TEXT, CAT SI IMAGINILE CARE IL INSOTESC CONSTITUIE UN PAMFLET CARE TREBUIE CITIT, INTERPRETAT SI CONSIDERAT CA ATARE!



***

© Alexandru Dan Mitache • 2010

Un S.F. de Dan & Sandra Brown

100 milioane de euro = 150 milioane dolari

În rest…

NO COMMENT!

Cartea despre care este vorba şi din care este preluată informaţia aiuritoare şi absurdă pusă pe ecranul unei emisiuni penibile a fost tiparită într-un tiraj de… 1.000 (una mie) exemplare pentru care, pe raftul librăriei, se poate încasa un preţ maxim de 25,00 RON, adică pentru întregul tiraj circa 8.700 dolari (8,70 $ / buc.) . Este evident că din acest preţ se mai scad încă o mulţime de taxe şi costuri, ceea ce face evident faptul că nu se vor acoperi niciodată nici măcar cheltuielile de tipar, mai ales că volumul a fost tipărit în S.U.A. şi întregul tiraj a fost adus în România în valize cu avionul(!).

Este clar pentru orice om lucid ca acest S.F., scris de un frustrat cu activităţi suspecte care face pe purtătorul de cuvânt al teroristului Omar Hayssam (procurorul Nastasiu, dat afara din procuratura de… CSM), şi de un tip dubios, prieten cu Geoană (Victor Găetan*), nu are decât menirea să sperie, în campania electorală, nişte boi cam cum ar fi acela la care ma refer mai sus, dar cam cum ar fi şi altii: Ursu – acest Gâdea al „Realitaţii TV” –, Dinescu (care discută apoteotic tema crezând că pe Nastasiu îl cheamă Anastasiu ), Nistorescu, etc. Îi ştiţi… menajeria noastră cea de toate zilele. Rostul însăilării acestui banc este acoperirea mediatică a scandalurilor provocate de faptele reale şi recunoscute ale lui Rşca Stănescu şi Chireac (vezi articolele din seria „La Piovra”).

Singura chestie interesantă rămâne dilema: care dintre cei doi autori e Sandra şi care e Dan?

____________________________
* «In 16 februarie 2004, Victor Gaetan era prezentat opiniei publice din Romania in calitate de coordonator al campaniei prezidentiale a Liei Roberts. O luna mai tarziu, Lia Roberts anunta ca a renuntat la serviciile acestuia, dupa ce a aflat din presa ca, in anii ’80, Eugen Ionesco il atentiona, printr-o scrisoare, pe Mircea Eliade de suspiciunea sa ca Gaetan ar fi lucrator al Securitatii de la Bucuresti. Scrisoarea a fost facuta publica de Ioan T. Morar (…)» (conf. Hotnews)

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

„Realitatea” trage apa

«Doamnelor şi domnilor, felul în care Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac înţeleg, dar mai cu seamă practică meseria aceasta, nu are legatură cu felul în care noi o înţelegem şi o practicăm, cu regulile şi cu principiile profesionale ale Realitatea TV. Drept urmare, Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac NU VOR MAI fi invitaţi în studiourile Realitatea TV.»

Astfel a sunat anunţul prezentatorului ştirilor de astăzi de la ora 18:00.

O măsură tardivă, dar firesc binevenită. Totuşi incompletă.

Domnul Sergiu Toader a tras apa, slavă Domnului! Dar a rămas în mână cu nişte hârtii igienice mânjite gros.

După această decizie a postului de televiziune „Realitatea TV” privind declararea persona non grata a lui Sorin Roşca Stănescu şi a lui Bogdan Chireac, mi se pare oportună, necesară, dar nu şi suficientă, concedierea imediată a unor lingăi „prudenţi” şi probabil solidari, ca RĂZVAN DUMITRESCU, ADRIAN URSU, OANA STANCU şi STELIAN TĂNASE, spălători fervenţi ai celor doi în ultimele zile. Aceste patru personaje sinistre mi-au amintit, prin comportamentul lor abject, de crainicii Televiziunii Române din timpul evenimentelor de la Timişoara şi din Bucureşti din zilele de 16–21 decembrie 1989.Cei patru nu au decât să se ducă să-şi câştige pâinea, sau ce le place lor să mănânce, la trustul concurent.

Domnule Toader, ar fi o chestiune de minimă consecvenţă şi de maximă decenţă.

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

Spălătorii de cadavre

Cadavrele…

Spălătorii şi spălătoresele…

… şi mai sunt şi alţii!

Le doresc şi lor o viaţă fericită!

Acest articol inclusiv imaginile ilustrative

constituie un pamflet şi el trebuie interpretat şi considerat ca atare

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

Andreea Creţulescu, arama coclită de pe faţa „Realităţii TV”

Când am citit, pe blogul lui Tolontan, pârâciunea intitulată „Lista alba, pisica neagră la RTV„, în care Sergiu Toader era dat în gât pentru acel presupus mail intern, am zis că e un alt şut la lingurică, sau chiar şi mai jos,  tras amical între trusturi.

Dar când am văzut vineri seara de ce a fost în stare Andreea Creţulescu în materie de obedienţă slugarnică, de tonomatism şi de lipsă de scrupule, am înţeles imediat că Tolontan era bine informat.

Pe scurt, mail-ul intern evocat conţinea indicaţii privind excluderea de pe listele de invitaţi la emisiunile postului „Realitatea TV” a unor personaje „pitoreşti” de „clasa” lui Becali, Vadim Tudor, Marinescu Bideu, sau Lavinia Şandru şi înlocuirea lor cu personalităţi  gen Dan Puric, Mircea Diaconu, profesori de politologie şi sociologie, regizorii Porumboiu, Mungiu, academicianul Solomon Marcus şi “ intelectuali tineri”. Cu alte cuvinte, Sergiu Toader lua de la gura căscată a unui anumit tip de public un circenses cu nostimade gen „maimuţă electrocutată”, sau „îi dau o palmă şi îl bag sub masă”, dar le şi răpea, totodată, panem-ul colegilor săi, în general nedotaţi cu harul gazetăriei şi rămaşi astfel fără reţeta salvatoare de rating.

Un post de televiziune, care îşi întemeiază existenţa pe breaking news-uri cu tramvaie deraiate şi pe campanii mediatice haiduceşti destinate unui lumpen idiot (ne amintim de jalnica emisiune a Andreei Creţulescu cu poşetele Elenei Udrea), nu poate funcţiona brusc cu talk-show-uri savante. Moderatori sau realizatori ca Răzvan Dumitrescu, Andreea Creţulescu, Laura Chiriac, Corina Drăgotescu, Adrian Ursu, Cristina Şincai sau Cosmin Prelipceanu nu cred că au cum să facă faţă unui dialog cât de cât elevat cu cei pe care Sergiu Toader şi i-ar dori în studiouri. Oamenii postului nu ştiu decât să combată, să pună întrebări incomode şi să dea la gioale. Într-o conversaţie despre lingvistica matematică n-ai cum să dai vina pe Băsescu, pe guvernul Boc, sau pe Udrea. Sau cine ştie? „Vedetele” postului se simt confortabil şi îşi pot manifesta plenar autoritatea doar în prezenţa unor invitaţi inferiori lor, gen Lavinia Şandru, Olguţa Vasilescu, Lucian Bolcaş, Adrian Miuţescu, Mariana Buruiană, Ioan Ghişe sau Cristian Buşoi…

Ce să discute, Doamne iartă-mă, Creţuleasca cu Solomon Marcus, om în vârstă care s-ar putea şi speria de mecla de raptor înfuriat a interlocutoarei?!?

Cum să se încrunte Dumitrescu cu un „vă rog comprimaţi” la Dan Puric?!?

Ce ar avea Prelipceanu cu intelectualii? Cam tot atât cât are Drăgoteasca cu prefectura, sau invers…

Mă apucă râsul doar la evocarea unor asemenea eventualităţi. Simplul fapt că acestor personaje feminine li se potriveşte atât de bine sufixul nominal „easca” este concludent.

Nu, hotărât lucru, prin politica de personal promovată de mai mult timp, „Realitatea TV” şi-a ales calea facilă a tabloidizării evenimentului, dar şi a politicului. Dacă o politica editorială o poţi schimba de pe-o faţă pe alta, precum Fregoli surtucul, printr-un mail intern, printr-un telefon sau cu fise de-un euro,  oamenii nu-i poţi schimba uşor, mai ales când nici bugetul nu-ţi permite decât „fătuce” şi „băieţuci”.

Oricum, aşa cum spuneam, Andreea Creţulescu, fără niciun temei serios, a simţit brusc nevoia fierbinte să fie prima care se gudură servil pe lângă noul şef, îndeplinind stahanovist şi prompt directiva acestuia şi premeditând darea afară din emisiune a unui politician pe care îl antipatiza de mai demult. Subita ei intransigenţă faţă de Eugen Nicolicea – care nici nu are importanţă cine şi cum este – s-a văzut că e cusută cu aţă albă şi executată la comandă.

Exact aceeaşi Andreea Creţulescu găzduia, în august 2008, în exact aceeaşi emisiune a ei, impasibilă şi deloc deranjată, insultele exact aceluiaşi Nicolicea la adresa lui Cristian Boureanu.

După ce,  prin februarie 2009, exact aceeaşi moderatoare, cu vederi larg democratice la vremea aia, îl lăsa nestingherit pe Vadim Tudor să abereze cu clăbuci despre Traian Băsescu şi să dea mesaje de instigare la ură şi la violenţă la adresa unor persoane, a unei categorii profesionale şi a unei etnii întregi, făcându-i rating, acum, dintr-o dată, „deontoloagei” i s-a pus pata nevoii de disciplină la locul de muncă.

Eugen Nicolicea, în timpul părţii de emisiune transmise în direct, a avut un comportament normal şi un ton calm, menţinându-şi discursul pe tema emisiunii. Cine susţine că omul a ţipat, că a ridicat tonul, că a făcut scandal – deşi era agresat cu întrebări inchizitoriale –, este ori surd, ori nebun, ori trăieşte într-o zonă neelectrificată. E drept că, la un moment dat, a facut aluzie la o atitudine mai veche a moderatoarei de pe blogul acesteia împotriva sa. Dar nu văd de ce, de pildă, într-o emisiune-dezbatere despre morală şi adulter n-am putea analiza subiectul deschizând parantezele (monden-biografice) Anei Birchall sau Adrianei Săftoiu. Cert este că divagaţia lui Nicolicea a declanşat o primă şi insolită ameninţare cu evacuarea (minutul 18:25″), reiterată şi mai serios, un minut mai târziu (minutul 19:20″–19:30″), când Andreea Creţulescu şi-a dat arama sa şi a postului pe faţă:

«ŞI V-AŞ RUGA, DE-ACUM ÎNCOLO, DACĂ NU DORIŢI SĂ PĂRĂSIŢI ACEASTĂ EMISIUNE, SĂ RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRILE PE CARE VI LE ADRESEZ ÎN MOD DIRECT.» (sic!)

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Ei bine, vă închipuiţi această urecheală trasă unui om ca Solomon Marcus, dacă acesta ar îndrăzni să spună şi altceva decât să răspundă la întrebările insidioase ale anchetatoarei, obişnuită să tragă la răspundere mai abitir ca la securitate sau la cercetări penale? Bietul om!

Meritul Andreei Creţulescu – căci în toate relele e şi un bine – este că a devoalat modul în care se gândeşte şi se acţionează într-o televizune, modul în care se REGIZEAZĂ, până la urmă, aceste aşa zise dezbateri libere. Dacă invitaţii nu pun botul şi se îndepărteză de la firul roşu trasat de realizator li se pune mai întâi pumnul în gură, apoi sunt ameninţaţi cu evacuarea. Altfel nu se explică cum miile de minciuni proferate la adresa unor anumite persoane (mereu aceleaşi) sunt trecute cu vederea şi chiar încurajate (eternul exemplu cu perdelele de 70.000 de euro), în timp ce adevăruri usturătoare, dar care contravin politicii postului, sunt aspru sancţionate.

Andreea Creţulescu este un personaj media de tipul „piesă de şah”. Dacă Dumitrescu evoluează în diagonale, Creţulescu face pe tura. Ea execută campanii. În linii drepte. E pusă să ridiculizeze, sa anihileze, să distrugă, să facă praf (rahatul, îndeobşte). Când nu reuşeşte cu adevăruri, îşi pune rictusul de carnasier pe faţă, arborează – după caz –  fie zâmbetul cataleptico-mefistofelic, fie pe acela scârbit de parcă ar fi înghiţit o flegmă de-a altuia, şi apelează la tot felul de tertipuri cică gazetăreşti, la întreruperea interlocutorului şi la tăierea microfonului.

Nu ştiu ce l-a apucat pe Nicolicea ca în timpul pauzei publicitare sa-i zică «mă jigneşti că aşa te-a crescut mă-ta». Mie, important nu mi se pare cum a crescut-o „mă-sa”, ci cum NU a crescut-o. De exemplu s-o fi crescut deprinsă cu onestitatea de a-şi cere scuze, după ce în emisiunea EI a fost perpetuată o minciună care a şi fost sesizată, ba chiar şi sancţionată de C.N.A.*, s-o fi crescut fără să-şi manifeste la televizor umorile, ofticile şi refulările personale…

Desigur, adresarea din off a ditamai deputatului, care în fond nu este decât un banal pesedism lingvistic minor, este reprobabilă, deşi poate e justificată de un context pe care „Realitatea TV” este posibil să nu ni-l dezvăluie în întregime.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Găsim, de fapt, doar o mică răfuială de mahala petrecută, întâmplător, nu într-o scară de bloc din Zăbrăuţi sau pe-o alee din Pipera, ci intr-un studiou de televiziune.

Esenţial, deci, nu cred că este acest episod, teribil de promiscuu prin protagoniştii săi, ci, repet, modul în care s-a dovedit că se practică televiziunea în România mogulilor.

Şi – vorba unui hâtru de pe forumul „Realitatea” – schimbarea clienţilor la bordel, nu ridică calitatea stabilimentului.

____________________________________

* – Decizii recente ale C.N.A. de sancţionare a emisiunii „Realitatea te priveşte”:

• DECIZIA C.N.A. nr. 887 din 28.10.2008

„Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune REALITATEA TV cu somaţie publică, întrucât, în ziua de 23 octombrie 2008, a difuzat, în cadrul emisiunii ”Realitatea te priveşte”, un material publicitar cu caracter negativ la adresa unui om politic (candidat la alegerile din luna noiembrie 2008), promovare făcută în afara perioadei de campanie electorală, fapt ce contravine prevederilor art. 155 din Codul audiovizualului.

Potrivit dispoziţilor invocate, publicitatea politică este permisă numai în perioadele de campanie electorală.”

• DECIZIA C.N.A. nr. 17 din 30.01.2009

„Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune REALITATEA TV cu amendă în cuantum de 5000 lei, întrucât în emisiunea „Realitatea te priveşte”, difuzată în ziua de 26 noiembrie 2008, atitudinea manifestată de moderatoare a contribuit la desfăşurarea emisiunii în afara cadrului legal şi a fost de natură a prejudicia dreptul la propria imagine al unor persoane.

Astfel, încălcând prevederile din Codul audiovizualului, moderatoarea emisiunii nu a respectat obligaţia de a solicita probe în susţinerea acuzaţiilor formulate împotriva unora dintre invitaţi.

De asemenea, prin intervenţiile sale, aceasta nu a reuşit să asigure o dezbatere echilibrată, în sensul că nu a acordat părţilor condiţii echitabile de exprimare, care să favorizeze libera formare a opiniilor.”

•  DECIZIA C.N.A. nr. 129 din 17.02.2009

„Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune REALITATEA TV cu amendă în cuantum de 5.000 lei, întrucât, lipsa de reacţie fermă a d-nei Andreea Creţulescu, moderatorul emisiunii „Realitatea te priveşte” din 11 februarie 2009, a permis invitatului emisiunii, dl. Corneliu Vadim Tudor, să folosească un limbaj injurios şi să formuleze acuzaţii grave, de natură penală şi morală, nedovedite, la adresa unor persoane.

Consiliul reaminteşte că moderatorii au obligaţia de a interveni ferm, stăruind în mod convingător atunci când solicită dovezi care să probeze eventualele acuzaţii formulate de invitaţii emisiunii la adresa unor persoane.

De asemenea, moderatorii au obligaţia de a nu permite invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă împotriva altor persoane.”

• DECIZIA C.N.A. nr. 801 din 03.09.2009

„Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune REALITATEA TV cu somaţie publică, întrucât unele informaţii afişate pe ecran în emisiunea „Realitatea te priveşte” din 21 august 2009 au deformat afirmaţiile unui invitat al emisiunii.

Deşi invitatul a revenit cu precizări clare, declaraţia ce-i fusese atribuită în mod incorect a persistat pe ecran, radiodifuzorul încălcând astfel art. 3 din Legea audiovizualului privind informarea corectă.”

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

Mogulologie – Genul proxim

Pentru ipocriţii care pretind că nu ştiu cine sunt „mogulii” de presă, am dat un search pe Google: numele vehiculate sunt Michael Ringier, Adrian Sârbu, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu, Dinu Patriciu, Ioan şi Viorel Micula, familia Păunescu şi chiar Dan Diaconescu…

Deşi unii dintre ei pretind că n-ar avea nicio legătură cu trusturile de presă pe care le controlează prin interpuşi, ca în cazurile „Intact” şi „Realitatea-Caţavencu” (S.O. Vântu declara deunăzi: «Nu eu, ci copiii mei sunt proprietarii trustului de presă „Realitatea-Caţavencu”. Iar ei nu au nici cel mai mic interes politic.»), este clar ca bună ziua pentru toată lumea că ei sunt totuşi cei care manevrează bateriile de tunuri grele şi decid  „politicile editoriale” ale posturilor de televizune şi ale ziarelor din subordine cu care trag salve mai mult sau mai puţin eficace.

Mă îndoiesc profund că, de pildă, convocatul domn Geoană l-a vizitat pe domnul Vântu la reşedinţa acestuia din Deltă – aşa cum se bârfeşte – exclusiv în scopul nobil de afla unde sunt banii delapidaţi de la FNI de către capra ispăşitoare Vlas.

Nu pot uita gafa monumentală comisă de-o angajată a unuia dintre moguli care, dintr-o conştiinciozitate de sclav silitor dar prost, a căutat în DEX definiţia termenului „interlop” pe care i-a servit-o unui consilier prezidenţial: «Care are o reputație proastă; rău famat, dubios, suspect, deocheat». Evident că interlocutorul, inteligent şi pe fază, n-a putut rata ocazia de a-i replica cu umor: «Va referiţi cumva la domnul (…),  patronul dumneavoastră?». Potrivirea între definiţia DEX-ului şi respectivul patron este atât de flagrantă, încât biata femeie, cunoscută îndeobşte după rictusul rânjit si fălcos ce-i ţine loc de zâmbet, era să cadă de pe scaun înţelegând că va ajunge în curând să aducă bani de acasă, după sancţiunile şi amenzile pe care le primeşte postul de la C.N.A. din cauza ei şi a minciunilor pe care le dă pe post, în goana după un senzaţional salvator de rating, şi după penalizările pe care probabil le primeşte de la propriul loc de muncă pentru ineficienţa economică a emisiunii pe care o face într-un mod atât de lamentabil (Mircea Marian scria în „Evenimentul Zilei” din 4 septembrie a.c.: «Realizatorii de la (…) TV sunt ameninţaţi cu amenzi de fiecare dată când audienţa emisiunilor lor este sub cea a concurenţei de la Antena 3.»).

De curând, institutul britanic „Oxford Analytica” (OXAN) a dat publicităţii un raport privind starea mass-media din România: «Oxford Analytica a realizat un studiu în care arată că presa din România nu mai joacă un rol pozitiv în formarea opiniilor politice. Prestigiosul institut de consultanţă politică Oxford Analytica (OXAN) a publicat o analiză în care arată că trusturile media controlate de Vîntu, Patriciu şi Dan Voiculescu şi-au coordonat, în 2009, atacurile împotriva lui Traian Băsescu. Potrivit acestei analize, strategia televiziunilor lui Vîntu şi Voiculescu este să reducă interesul publicului pentru politică. Această strategie a avut efect la alegerile parlamentare din 2008, când mai puţin de 40% din electorat s-a prezentat la urne.» (Mircea Marian in „Războiul mogulilor cu Băsescu”, Evenimentul Zilei, 4 septembrie 2009).

In acest context, este imposibil sa nu sară în ochi o teribilă coincidenţă: dintre cei citaţi mai sus, „mogulii” anti-Băsescu se definesc printr-un gen proxim extrem de evident, diferenţele speficice fiind, practic, neglijabile.

Genul lor proxim este PENALUL! Sau, dacă avem în vedere înţelesul strict lexical al termenului conform DEX, aceştia sunt, cu toţii, nişte INTERLOPI.

O dubioasă şi bizara fatalitate face ca numai mogulii cu dosare penale să fie înverşunaţi împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi, prin ricoşeu, împotriva apropiaţilot acestuia şi PD-L-ului în ansamblu său.

Se ştie că domnii Dan Vloiculescu, Sorin Ovidiu Vântu, Dinu Patriciu, dar şi Sorin Roşca Stănescu (pe care îl asimilez taxonomic categoriei de „mogul”, deşi nu este decât un rechin de presă, adică un fel de peşte) au avut sau au pe rol dosare penale.

• SORIN OVIDIU VÂNTU – «Scăpat (deocamdată!) cu faţa curată din dosarele FNI, BID, BRS, FNA-Banca Agricolă şi din alte cauze conexe acestora, fostul infractor Sorin Ovidiu Vîntu va trebui să facă faţă unui nou dosar penal. Documente oficiale arată că părintele FNI este cercetat în prezent de Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti (BCCO) – Serviciul de Combatere a Marii Criminalităţi Economico-Financiare din cadrul MIRA, în Dosarul penal nr. 754/D/P/2006, în care se cercetează „reţeta” prin care Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privaţi (FRGC) SA.» (Mediafax)

• DAN VOICULESCU – Deşi declara senin (sau senil?): «Voi încerca să promovez o lege referitoare la patronii de presă, că de aici pleacă problema. Să îndeplinească o minimă conditie ca să fie patron de ziar – sa nu aiba dosar penal (sic!). Îmi pare rău pentru presă, dar până nu o să scăpăm de directorii de acest gen, presa nu o să se facă bine.» (Informatia.ro), domnul Voiculescu a a avut şi domnia-sa parte de dosare penale: «Liderul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este urmarit penal in dosarul Loteria Romana si cercetat in dosarul privatizarii Institutului de Cercetari Alimentare.» (Romaniacurata.ro), dar si fiica sa, Camelia, cea care, formal, conduce trustul pe presa „Intact”: «Dosarul penal „Rompetrol” n-a fost singurul în care Dan Voiculescu şi-a împins copilul la înaintare pentru a umfla buzunarele familiei, dar să şi răspundă penal pentru afacere. Camelia Voiculescu a fost vârâtă de tatăl ei şi în dosarul „Loteria”, în care preşedintele de onoare al PC şi-a reglat, în siguranţă, conturile personale cu George Copos, într-o afacere caracterizată de procurori drept ilegală.» (Stiri.rol.ro).

• DAN COSTACHE PATRICIU (alias Dinu Patriciu) – «În septembrie 2006, Dinu Patriciu a fost trimis în judecată, în dosarul „Rompetrol”, fiind acuzat de comiterea a şapte infracţiuni.» (Ziare.com). Nu-i vorba că nici domnul Patriciu nu se lasă mai prejos decît domnul Voiculescu şi se poate mândri că şi fiica sa a dobândit, de curând, un dosar penal; e drept că doar pentru beţie la volan: «Ana Patriciu, fiica preşedintelui TRG, Dinu Patriciu, s-a ales cu dosar de cercetare penală după ce, în dimineaţa zilei de 6 martie, în jurul orei 3.00, a fost depistată conducând sub influenţa băuturilor alcoolice, au declarat pentru NewsIn surse din Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti. Ana Patriciu a fost oprită, în noaptea de 6 martie, de poliţişti de la Brigada Rutieră Bucureşti care au descoperit că testul cu alcoolmetru a scos în evidenţă o îmbibaţie de 0,46 miligrame de alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care au condus-o la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici pentru recoltarea probelor biologice. Ulterior, i s-a întocmit dosar de cercetare penală pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, dosar care se află la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.» (Realitatea.net). De precizat, în acest caz minor, frivol şi colateral, «că în astfel de cazuri, în sânge alcoolemia constatată cu alcoolmetrul apare cel puţin dublă. (…) Potrivit legii, conducerea autoturismului cu o alcoolemie de peste 0,8 se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani si anularea permisului.» (9am.ro).

• SORIN ROŞCA STĂNESCU – pe care colegii de breaslă îl compară – probabil cu temei – cu Pamfil Şeicaru, dar numai prin prisma vorbei „Şantajul şi etajul” (Evenimentul Zilei), este un personaj de o moralitate greţoasă, iar dacă îi parcurgi dosarul de turnător îi vezi abjecţia în toată mizeria ei (vezi blogul lui Dan Badea). Despre SRS „penalul” aflăm că: «Procurorii Parchetului General au extins cercetările în cazul jurnalistului S. R. Stănescu şi i-au adus, miercuri, la cunoştinţă o nouă acuzaţie: aderare la un grup de crimă organizată, infracţiune pedepsită cu până la 20 de ani de închisoare, transmite TVR.» (HotNews). Totodată, «Sorin Roşca Stănescu a fost pus sub acuzare în calitate de învinuit în dosarul privind operaţiuni pe piaţa de capital cu acţiuni emise de societatea „Rompetrol Rafinare”.» (HotNews). Cei care vor să afle mai multe despre acest mic manevrator de presă pot citi, aici şi aici, două articole extrem de interesante.

Despre celelalte implicări ale celor patru în cazuri anchetate şi documentate doar de presă, fără transpunerea lor în dosare penale,  gen afacerea „Sterling”, nu îmi permit să discut aici şi acum. Nici despre  „calităţile” de turnători – certificate de C.N.S.A.S. – ale domnilor Voiculescu (Felix) şi Roşca Stănescu (H15 şi Deleanu) nu mai are rost să discutăm, căci ele nu se încadrează decât în domeniul diferenţelor specifice.

De asemenea, este de prisos să mai adug că toate aceste dosare, inclusiv cele de poliţie politică, au fost deschise după ce Traian Băsescu a dat semnalul că justiţia nu mai trebuie sa aibă inhibiţii în instrumentarea cazurilor de corupţie şi de infracţiuni economico-financiare şi după ce, acelaşi Traian Băsescu, a „forţat” transmiterea arhivelor Securităţii către C.N.S.A.S., dându-i acestuia, practic, viaţă.

Constatăm, aşadar, pe de o parte, isteria aberantă şi inutilă a mogulilor „penali” şi, pe de altă parte, calmul profesionist şi deontologic al celorlalţi moguli de presă, animaţi şi ei, desigur, de interese economice şi financiare diverse, dar suficient de inteligenţi pentru a-si prezerva investiţiile în credibilitate pe care le-a facut principalul lor acţionar care este, în fond, publicul.

Uniţi în muget şi în nesimţiri, mogulii „penali” au început să enerveze până şi occidentul, dovedind ce anume îi mână în luptă şi ce temeri cu zăbrele îi animă atât de cumplit.

Cu o chitară ale cărei… coarde sunt alde Badea, Ciutacu, Gâdea, Stan, Dumitrescu, Drăgotescu, Creţulescu, Tudor, Prelipceanu, Grecu sau Vrânceanu-Firea orice acord sună fals şi ajunge sa zgârie urechile, iată, până hăt departe.

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

//