EUROPA ÎN CRIZĂ. Ce stat european a luat cele mai dure măsuri de austeritate. Comparaţie între România şi celelalte ţări din Europa

EUROPA ÎN CRIZĂ. Ce stat european a luat cele mai dure măsuri de austeritate. Comparaţie între România şi celelalte ţări din Europa

Postat la: 27.01.2012 17:27 Ultima actualizare: 27.01.2012 18:58

de Octav Ganea , Alexandra PELE

===================================================================================

 

Majoritatea statelor europene au fost nevoite să adopte în ultimii doi ani o serie de măsuri de austeritate prin care să ajusteze cheltuielile din sectorul bugetar. Măsurile anticriză luate la nivel european sunt similare celor adoptate de Guvernul României în 2010.

Astfel, decizia reducerii salariilor din sectorul public a fost luată în alte opt state în afară de România, respectiv în Cehia, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia, Spania, reiese dintr-o analiză realizată de Andreea Paul (Vass), consilier de stat al premierului Emil Boc.

 

„În timp ce cuvântul austeritate este pe ordinea de zi în statele europene, în România acesta a fost înlocuit de cuvântul prudenţă. Putem spune că am fost cu un pas înaintea Europei în ceea ce priveşte adoptarea de măsuri necesare, cu adevărat dure, de reechilibrare a fundamentelor economice, a datoriilor cu care trăim şi a priorităţilor bugetare”, se arată în documentul în care se face o trecere în revistă a principalelor măsuri anticriză luate la nivel european.

Aceste măsuri se referă la îngheţarea sau reducerea salariilor şi a pensiilor, reducerea numărului de bugetari, dar şi a cheltuielilor publice, precum şi creşterea veniturilor la bugetul de stat prin creşterea unor taxe, cum ar fi TVA-ul, sau creşterea accizelor, dar şi impozitarea veniturilor şi a pensiilor.

România

• Tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale.
• Reducerea cu 25% şi a drepturilor salariale ale personalului din cadrul Băncii Naţionale a României, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supravegherea Sistemului de Pensii Private şi Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Scad cu 25% şi salariile pesonalului clerical şi neclerical.
• Indemnizaţia de şomaj şi indemnizaţia pentru creşterea copilului au fost diminuate cu 15%.
• Îngheţarea valorii punctului de pensie în anii 2010 şi 2011.
• Decizia de scădere cu 15% a pensiilor a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, ca urmare Guvernul a decis majorarea TVA de la 19% la 24%.
• Extinderea sferei de aplicare a contribuţiei de asigurări de sănătate de 5,5% la pensiile mai mari de 740 lei/lunar.

Austria

Reducerea unor cheltuieli publice, în 2011:

• Au fost prevăzute economii în valoare de 1,5 mld. euro.
• Bugetul pentru sănătate s-a redus cu 125,5 mil. euro în anul 2011 faţă de anul precedent.
• A fost prevăzută reducerea cheltuielilor cu personalul, a cheltuielilor materiale, a transferurilor şi a alocaţiilor familiale.

Accize:

• Creşterea accizelor la tutun şi pe combustibili.

Alte taxe:

• Au fost prevăzute venituri de 1,16 mld. euro provenind din creşterea taxelor.
• De la 1 ianuarie 2011 a fost introdusă taxarea băncilor. Se estimează că veniturile anuale se vor ridica la 500 mil. euro.
• În pachetul de măsuri aprobat de Parlament la sfârşitul anului 2010 au mai fost prevăzute: creşterea taxelor la biletele de avion, creşterea impozitării fundaţiilor non-profit de la 12,5% la 25,5%, creşterea impozitării câştigurilor de pe piaţa de capital.

Bulgaria

Creşterea vârstei de pensionare:

• Vârsta de pensionare creşte cu 4 luni pe an începând cu 1 ianuarie 2012.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

• În perioada iulie 2009 – octombrie 2011, numărul posturilor din administraţia publică a fost redus cu 9.464, echivalentul a 13,9% din total.

Reducerea altor cheltuieli publice:

• Cheltuielile bugetare au fost reduse cu 15% în anul 2009.
• Numărul portofoliilor ministeriale s-a redus cu 2 posturi până la 1 ianuarie 2010.
• Economii de 7,4 mil. leva din reducerea subvenţiilor pentru partide în anul 2010.
• Economii de 900 mil. leva din reducerea cheltuielilor ministerelor şi autorităţilor locale.
• Prestarea unor servicii guvernamentale de către operatori privaţi.
• În 2011, au fost prevăzute reduceri de cheltuieli de 584 mil. $ provenind din reducerea fondurilor alocate ministerelor.

Creşterea altor taxe şi impozite:

• În 2010, s-a operat suprataxarea luxului şi a jocurilor de noroc.
• Vânzarea participaţiilor minoritare ale statului în diverse întreprinderi.
• Vânzarea a 50 mil. tone certificate de emisii CO2.
• Dublarea impozitelor anuale pentru imobilele cu valori de peste 150.000 euro şi pentru autoturismele mai scumpe de 35.000 euro.

Cehia

Îngheţarea salariilor:

• În 2012, salariile din sectorul public sunt îngheţate în perioada 2011-2013, cu excepţia cadrelor didactice din învăţământ, unde sunt prevăzute creşteri.

Reducerea salariilor:

• Salariile demnitarilor (guvernatori, parlamentari, membri ai Guvernului, Preşedinte), judecătorilor şi procurorilor au fost reduse cu 5% în 2011.
• În unele sectoare s-au aplicat reduceri de 10% ale salariilor.

Creşterea vârstei de pensionare:

• În 2008 (cu aplicare din octombrie 2011): Creşterea vârstei de pensionare la 65 ani.
• În 2011, Camera Deputaţilor a amendat Legea Pensiilor, astfel încât vârsta de pensionare va creşte gradual până la 73 ani pentru persoanele născute în 2012.

Reducerea altor cheltuieli publice:

• În 2008 s-au redus unele beneficii sociale: neplata primelor 3 zile de concediu medical, plata unei taxe de 30 Czk pentru fiecare consultaţie medicală sau prescriere de medicamente şi 60 Czk pentru fiecare zi de spitalizare.
• În 2011 au fost reduceri importante de cheltuieli în domeniul asistenţei sociale.
• Statul va plăti concediile medicale doar începând din a 22-a zi de boală, şi nu din a 15-a, aşa cum era până acum. Angajatorii vor continua să plătească prestaţiile o săptămână în plus.
• Alocaţiile pentru naşterea copilului vor fi plătite doar pentru primul copil născut şi pentru familiile al căror venit nu depăşeşte de 2,4 ori nivelul de subzistenţă. Se vor face economii de până la 1,3 mld. coroane.
• Persoanele înregistrate la o agenţie de ocupare a forţei de muncă nu vor putea lucra şi primi indemnizaţie în acelaşi timp, aşa cum era permis în unele cazuri până acum. Se aşteaptă ca economiile să se ridice la 820 mil. coroane.
• Persoanele care renunţă la locul de muncă la cererea lor sau cu acordul angajatorului vor avea dreptul la o indemnizaţie de şomaj mai mică, de 45% din venitul lor lunar net.
• Cel mai redus nivel al subvenţiilor pentru îngrijirea unei persoane apropiate va fi diminuat de la 2.000 la 800 coroane lunar, economiile ridicându-se la 1,53 mld. coroane.
• Se reduc sumele prevăzute pentru scutirile fiscale şi se elimină anumite scutiri fiscale.
• Suma prevăzută pentru scutirile fiscale se reduce cu 1.200 coroane în anul 2011, pentru a acoperi pierderile cauzate de inundaţii. Măsura se aplică doar în anul 2011.
• Se elimină scutirile fiscale acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi – companiile în care persoanele cu dizabilităţi angajate reprezintă mai mult de jumătate din întregul personal nu vor mai beneficia de scutiri fiscale.
• Se reduc subvenţiile acordate.
• Se introduce impozitarea subvenţiilor acordate deputaţilor.
• Se reduc cu 5% în 2011 şi cu 10% în 2012 subvenţiile acordate de stat partidelor şi mişcărilor politice.
• Subvenţiile acordate preşedintelui vor fi impozitate. Acelaşi lucru se aplică la subvenţiile pentru chirie şi la alte subvenţii financiare acordate foştilor preşedinţi.
• Reducerea subvenţiilor statului pentru construirea de locuinţe, prin impozitarea acestor subvenţii cu 15%.

Impozitarea pensiilor:

• De la 1 ianuarie 2011, s-a introdus impozitarea pensiilor în cazul pensionarilor care cumulează pensia şi alte venituri (cum ar fi salarii, venituri din afaceri, închirieri) şi depăşesc astfel limita de 840.000 coroane anual (aprox. 34.000 euro).
• Taxarea indemnizaţiei anuale acordate militarilor cu 15%.

Creştere TVA:

• Creşterea nivelului cotei reduse de TVA (aplicată alimentelor şi unor medicamente) de la 5% la 9%, în 2008.
• Majorarea ambelor cote de TVA, de la 19% la 20%, respectiv de la 9% la 10%, de la 1 ianuarie 2010.
• Cota redusă de TVA a fost majorată de la 10% la 14%, începând cu 1 ianuarie 2012.

Accize:

• În 2010: majorarea accizei la combustibili cu o coroană pe litru. Majorarea accizei la tutun cu 2,5 Czk pe pachet. Majorarea accizei la băuturi alcoolice de la 26 500 Czk la 28 500 Czk / hl etanol. Majorarea accizei la bere cu 1 Czk pe litru.

Alte taxe:

• În 2010: impozitarea compensaţiilor acordate demnitarilor pentru transport, cazare, secretariat.
• Majorarea plafonului de asigurări sociale la firme şi angajaţi.
• În domeniul impozitului pe venit, a fost anulată scutirea de impozit asupra compensaţiilor.
• De la 1 ianuarie 2010, impozitul pe proprietate s-a dublat pentru majoritatea clădirilor sau terenurilor.
• În 2011 a fost majorată taxa care se plăteşte pentru o zi de spitalizare, de la 60 la 100 Czk (aprox. 4 euro). De asemenea, medicamentele mai ieftine de 50 Czk (2 euro) au fost eliminate din lista medicamentelor compensate, iar taxa de 30 Czk se va aplica întregii reţete şi nu fiecărui medicament prescris, cum se proceda până acum. Noile prevederi au intrat în vigoare începând de la 1 august 2011.
• În 2012: Majorarea amenzilor pentru utilizarea muncii la „negru” de către companii de la 10.000 euro 400.000 euro.

Estonia

Reducerea salariilor:

• În 2009, guvernul estonian a redus salariile bugetarilor cu 8% şi cu 4% în cazul profesorilor.

Îngheţarea pensiilor:

• În 2009 au fost îngheţate pensiile.

Creşterea TVA:

• În 2009, TVA-ul a fost majorat de la 18% la 20%.

Accize:

• Tot în 2009 au crescut accizele la combustibili, alcool, electricitate.

Alte taxe:

• În 2009, a fost majorată contribuţia companiilor de stat la bugetul de stat.

Franţa

Creşterea vârstei de pensionare:

• În 2011, vârsta legală de pensionare a fost majorată de la 60 la 62 ani, iar pentru pensia publică cu stagiu complet de cotizare, vârsta de pensionare a crescut de la 65 la 67 ani. Creşte perioada de cotizaţie de la 40 ani la 41,5 ani pentru salariaţii născuţi în 1955.
• În 2012 va fi accelarată reforma pensiilor prin reducerea perioadei de tranziţie până la intrarea în vigoare a vârstei legale de pensionare de 62 ani, de la 2018 la 2017.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

• Reducerea personalului operatorilor de stat (agenţii) cu 1,5% în fiecare an.
• Continuarea reducerii personalului bugetar prin neînlocuirea unui funcţionar din doi care ies la pensie.

Reducerea altor cheltuieli publice:

• În 2010: reducerea cheltuielor de funcţionare şi intervenţie.
• Stabilizarea transferurilor din bugetul de stat către bugetele locale şi îngheţarea cheltuielilor din bugetul de stat timp de 3 ani.
• Limitarea majorării cheltuielilor pentru asigurări de sănătate la 3% faţă de anul 2009.
• Reducerea cu 10% a cheltuielilor de funcţionare ale statului şi ale operatorilor de stat (agenţii) în perioada 2011-2013, din care 5% în 2011.
• Reducerea cheltuielilor de intervenţie ale statului cu 10% până în 2013.
• Pentru 2012 s-a prevăzut reducerea bugetului pentru sistemul social şi medical.

Impozitarea veniturilor:

• În 2011, pe lângă baza fixă de impozitare, veniturile care depăşesc suma de 250.000 euro sunt impozitate cu 3%, iar cele care depăşesc 500.000 euro cu 4%.
• Prelevările pentru venituri din capital (economii, asigurări de viaţă, acţiuni, venituri funciare) se majorează la 13,5% (faţă de 12,3%), în 2012.
• Impozitul pe dividende se majorează la 21% (faţă de 19%).
• Impozitul pe dobânzi se majorează la 24% (faţă de 19%).
• Impozitul pe societate (firmele care au o cifră de afaceri mai mare de 250 mil. euro) se majorează cu 5%.

Creşterea TVA:

• 2011: aplicarea unei taxe normale de TVA de 19,6%, în locul celei reduse de 5,5%, la intrarea în parcurile tematice ale căror venituri anuale ating aprox. 90 mil. euro.
• 2012: majorarea TVA de la 5,5% la 7% pentru un număr ridicat de produse. Principalele activităţi afectate: renovarea locuinţei, servicii de cazare, tarifele restaurantelor, bilete la spectacole, transportul în comun, etc.

Creşterea accizelor:

• Creşterea preţului la ţigări cu 6% în 2011.
• Creşterea fiscalităţii şi a prelevărilor sociale asupra băuturilor cu grad ridicat de alcool.
• Instituirea unei accize specifice asupra băuturilor cu conţinut ridicat de zahăr.

Alte taxe:

În 2011:

• Limitarea posibilităţii de reportare a deficitelor de către întreprinderi.
• Creşterea de la 5% la 10% a cotei – părţi pentru cheltuieli, aplicată plus-valorilor pe termen lung asupra titlurilor de participaţie.
• Prelevările sociale asupra veniturilor din capital vor creşte de la 12,32% la 13,5%.
• Reducerea cu 10% a nişelor fiscale – suprimarea reducerii derogatorii de 10% pe an pentru perioada de deţinere a plus-valorilor mobiliare (locuinţa principal rămâne exonerată) şi luarea în calcul a inflaţiei reale.
• Suprimarea exonerării parţiale de taxe speciale asupra convenţiilor de asigurări pentru contractele solidare şi responsabile.
• Suprimarea reducerii de 30% asupra beneficiilor impozabile înregistrate în Departamentele de Peste Mări (DOM).
• Creşterea impozitului forfetar social de la 6% la 8% pentru veniturile exonerate de la cotizaţii sociale.
• Eliminarea regimului social special din sectoarele de electricitate şi gaze şi alinierea cotizaţiilor la regimul general.
• Armonizarea bazei de impozitare în sectorul financiar pentru contribuţiile sociale de solidaritate.
• Suprimarea reducerilor derogatorii în materie de contribuţie socială generalizată, a reducerii pentru cheltuieli profesionale pentru venituri care nu sunt de natura salariilor si reducerea baremului forfetar pentru cheltuieli profesionale, de la 3% la 2%.
• Revizuirea baremului de taxare a autoturismelor deţinute de societăţi, în concordanţă cu cerinţele de mediu.

Germania

Creşterea vârstei de pensionare:

• A crescut vârsta de pensionare de la 65 la 67 ani începând cu 1 ianuarie 2012.

Reducerea unor cheltuieli publice, 2011:

• Reducerea cheltuielilor administraţiei publice.
• Reducerea subvenţiilor.
• Reducerea indemnizaţiei pentru creşterea copilului.
• Prestaţiile sociale sunt diminuate pentru şomerii pe termen lung.
• Bugetul pentru apărare va fi redus cu 8,3 mld. euro până la sfârşitul anului 2014. Forţele armate germane vor fi restructurate.

Alte taxe, 2011:

• S-au impus taxe noi asupra energiei produse în sectorul nuclear şi asupra traficului aerian. Se previzionează venituri de 940 mil. euro pe an din taxele asupra traficului aerian.
• Contribuţiile la asigurările de şomaj şi de sănătate au fost majorate cu 0,2 p.p., respectiv 0,6 p.p.

Grecia

Îngheţarea salariilor:

• Salariile din sectorul public au fost îngheţate începând cu 1 iulie 2011, până la introducerea unei legi a salarizării unice în sectorul bugetar.

Reducerea salariilor:

• Înlocuirea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu din sectorul public cu prime de 250 euro (prime de Paşti şi de vacanţă), respectiv 500 euro (prime de Crăciun), acordate numai angajaţilor cu salarii mai mici de 3.000 euro pe lună, în 2010.
• Reducerea, în mai multe etape, cu 12% şi 8% a sporurilor funcţionarilor publici, incluzându-i aici şi pe angajaţii din companiile de stat.
• În 2011: Diminuarea cu 15% a fondului de salarii al instituţiilor bugetare şi reducerea cheltuielilor cu salariile cu 30% în cazul companiilor de stat.
• Reducerea cu 50% a diferitelor sporuri, reducerea remuneraţiei pentru participarea în comisii şi introducerea grilei unice de salarizare în sistemul public.
• Neacordarea pentru o lună, a salariilor Preşedintelui, membrilor executivului, parlamentarilor, şefilor de regiuni, primarilor şi secretarilor generali din ministere.
• În 2012, se află în dezbatere eliminarea obligaţiei angajatorilor de a plăti al 13-lea şi al 14-lea salariu angajaţilor din sectorul privat.

Îngheţarea pensiilor:

• Conform bugetului pe anul 2011, pensiile sunt îngheţate, măsura aplicându-se şi în perioada 2012-2015.

Reducerea pensiilor:

• Înlocuirea celei de-a 13-a şi a 14-a pensii cu prime de 200 euro de Paşti şi vacantă, respectiv cu prime de 400 euro de Crăciun. Acestea se acordă numai pensionarilor cu pensii mai mici de 2.500 euro pe lună, în 2010.
• Limitarea pensiei la nivelul maxim de 2.523 euro (faţă de 2.773 euro) şi a pensiilor cumulate la 3.290 euro (comparativ cu 3.620 euro anterior), în 2011.

Creşterea vârstei de pensionare:

• Vârsta de pensionare va fi majorată la 65 de ani, fiind nevoie de 40 de ani în câmpul muncii pentru a primi pensia integral, iar aceasta va fi calculată în funcţie de contribuţiile de-a lungul vieţii, începând cu 2011.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

• Diminuarea personalului din sectorul public cu 25% (150.000 funcţionari). Sunt vizaţi angajaţii pe perioadă determinată, care vor părăsi sistemul până în anul 2015.
• Reducerea numărului de angajaţi pe bază de contract cu 50% în 2011 şi cu 10% în fiecare din anii următori.
• Doar unul din zece funcţionari publici care se pensionează în anul 2011 va fi înlocuit şi doar unul din cinci în anii următori.
• Închiderea sau fuziunea a 1.976 şcoli a generat o reducere cu 2.000 posturi în domeniul educaţiei.

Reducerea altor cheltuieli publice, 2011:

• Reducerea cheltuielilor din domeniul sănătăţii cu 310 mil. euro în anul 2011 prin raţionalizarea prescripţiilor medicale şi prin utilizarea unor medicamente mai ieftine. Au loc fuzionări la nivelul spitalelor: 10 din 133 spitale au fuzionat.
• Cheltuielile cu educaţia vor fi reduse prin închiderea sau fuziunea a 1 976 de şcoli.
• Reducerea cheltuielilor din domeniul asistenţei sociale cu 1,09 mld. euro în anul 2011.
• Reducerea investiţiilor publice cu 850 mil. euro şi a subvenţiilor cu 500 mil. euro în anul 2011.
• Scăderea cu 7% a cheltuielilor la nivelul tuturor instituţiilor de stat şi generalizarea sistemului electronic de achiziţii.
• Se au în vedere: închiderea 40 agenţii guvernamentale mici, comasarea altor 25 agenţii din aceeaşi categorie, comasarea sau restructurarea a 11 agenţii mari.
• Se revizuiesc categoriile de handicap şi modul de acordare a pensiilor de handicap.

Impozitarea veniturilor:

• În 2010, creşterea impozitării veniturilor persoanelor fizice pentru pragurile superioare de impozitare: 45% pentru venituri de peste 100.000 euro.
• În 2011 a fost introdusă „taxa de solidaritate” între 1% şi 4% din salariile cu niveluri ridicate. Taxa va fi de 5% în cazul miniştrilor, parlamentarilor şi a altor categorii de funcţionari publici cu venituri importante.

Impozitarea pensiilor:

• În 2010, S-a introdus o taxă de solidaritate asupra tuturor pensiilor de peste 1.400 euro.

Creşterea TVA:

• În 2010 a crescut cota standard de TVA de la 19% la 23%, iar cotele reduse de TVA la 5,5%, respectiv la 11%.
• De la 1 ianuarie 2011, cotele reduse de TVA au crescut de la 5,5% la 6,5% şi, respectiv, de la 11% la 13%. De la 1 septembrie 2011, cota TVA în sectorul alimentar s-a majorat de la 13% la 23%.

Accize, 2010:

• Au fost majorate accizele la energia electrică, cu excepţia celei produse din energie regenerabilă.
• Accizele la combustibili, tutun şi alcool s-au majorat în două etape, cu 20% şi ulterior cu 10%.

Alte taxe:

În 2010:

• Creşterea taxelor la 2% pe proprietăţile cu valori mai mari de 5 mil. euro, timp de 3 ani.
• Introducerea a 4 rate progresive de impozitare, comparativ cu 2 anterior, în cazul moştenirilor şi cadourilor.
• Eliminarea unor categorii de scutiri fiscale.
• Extinderea bazei de impozitare, prin includerea unor noi categorii sociale şi profesionale.

În 2011:

• Taxe pe lux privind piscinele, iahturile şi autovehiculele de capacitate mare.
• Diminuarea pragul de scutire de la plata impozitului pe venit de la 12.000 la 5.000 euro.
• Impozit imobiliar special pentru proprietarii cu bunuri în valoare de peste 200 000 de euro.
• Se elimină diverse scutiri de taxe.
• Se previzionează venituri de 50 mld. euro provenind din privatizarea companiilor de stat până în anul 2015.
• În anul 2011, guvernul de la Atena vizează vânzarea monopolului asupra jocurilor şi loteriilor (OPAP), a Hellenic Postbank, a companiei de utilităţi Salonic Water, şi a societăţilor de administrare a porturilor din Pireu şi Salonic.
• În luna septembrie 2011, a fost introdusă o taxă suplimentară pe suprafeţele construite, între 0,5 euro/mp şi 10 euro/mp construit. Măsura se aplică în 2011 şi 2012.

Italia

Îngheţarea salariilor:

• Au fost îngheţate salariile în perioada 2011 – 2013.

Îngheţarea pensiilor:

• Pensiile mai mari decât triplul pensiei minime (aprox. 1.402 euro) sunt îngheţate în 2012 şi 2013.

Creşterea vârstei de pensionare:

• Creşterea graduală a vârstei de pensionare şi egalizarea condiţiilor de pensionare pentru toate categoriile de lucrători, atât femei, cât şi bărbaţi, începând cu 2012. Se estimează că în anul 2018 vârsta de pensionare va fi de 66 ani şi 7 luni.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

În 2011:

• Desfiinţarea entităţilor publice cu o organigramă cuprinzând mai puţin de 70 angajaţi (sunt excluse autorităţile portuare, ordinele profesionale, federaţiile sportive, structurile de administrare a parcurilor şi rezervaţiilor naturale).
• Reducerea numărul angajaţilor din Consiliul Naţional pentru Economie şi Muncă de la 121 la 70.

În 2012:

• Limitarea angajărilor în sectorul public.
• Desfiinţarea şi reorganizarea unor instituţii publice.

Reducerea altor cheltuieli publice:

În 2011:

• Drept consecinţă a neînnoirii contractelor colective de muncă, bugetul Casei Naţionale de Sănătate a fost diminuat cu 418 mil. euro în anul 2011.
• Reduceri de cheltuieli la nivelul fiecărui minister.
• Reducerea beneficiilor acordate unor titulari de funcţii politice şi şefi de instituţii publice: reducerea numărului şi costurilor maşinilor oficiale, a zborurilor oficiale, reducerea rambursărilor cheltuielilor electorale pentru partidele politice. Beneficiile acordate nu trebuie să depăşească media ponderată în PIB a beneficiilor analoage aplicate în principalele 6 state din zona Euro.
• Desfiinţarea şi reorganizarea unor entităţi publice.
• Se are în vedere simplificarea structurilor de guvernare la nivel central şi local pentru diminuarea costurilor. Guvernul a propus un proiect de lege constituţională de abolire a Provinciilor, ca entităţi locale ale statului.
• Parlamentul a aprobat reducerea indemnizaţiilor pentru membrii Parlamentului, ai Guvernului şi ai Magistraturii, cu 10% pentru indemnizaţiile de peste 90 000 euro şi cu 20% pentru cele de peste 150 000 euro. Măsura se aplică până în anul 2013 la sumele care depăşesc pragul stabilit.
• Primăriile cu până la 1.000 locuitori sunt obligate să exercite în formă asociată toate funcţiile administrative şi serviciile publice. Se limitează numărul de consilieri.

În 2012:

• Desfiinţarea unor instituţii şi organisme. Reorganizarea unor instituţii publice.
• Reducerea costurilor de funcţionare.
• Reducerea cheltuielilor autorităţilor locale.
• Desfiinţarea Provinciilor, ca entităţi publice locale.
• Introducerea unui mechanism de „spending review” la nivelul ministerelor pentru definirea costurilor standard ale instituţiilor din administraţia centrală.

Impozitarea veniturilor, 2011:

• Impozitarea cu 5% a părţii din veniturile angajaţilor din sectorul public care depăşeşte 90.000 euro anual şi cu 10% pentru partea din venit care depăşeşte 150.000 euro anual. Măsura se aplică în perioada 1 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2013.
• Parlamentul a aprobat introducerea unei contribuţii de solidaritate de 3% asupra părţii din venit care depăşeşte pragul de 300.000 euro pe an.

Impozitarea pensiilor:

• Impozitarea cu 5% în cazul părţii din pensie ce depăşeşte 90.000 euro anual, 10% pentru partea care depăşeşte 150.000 euro anual şi 15% pentru partea din pensie ce depăşeşte 200.000 euro, din 2011.

Creşterea TVA:

• În 2011, TVA-ul a crescut de la 20% la 21%.

Creşterea accizelor, 2012:

• Au fost majorate accizele la carburanţi: benzină (704,20 euro la 1000 litri), diesel (593,20 euro la 1000 litri), gaz din petrol lichefiat (267,77 euro la 1000 litri).

Alte taxe:

În 2011:

• Suprataxă pe maşinile de lux: 10 euro pentru fiecare Kw care depăşeşte 225 Kw.
• Cresc taxele asupra „stock option” şi a bonus-urilor, cu o cotă adiţională de impozitare de 10%.
• Creşte impozitul regional asupra profiturilor din activităţile productive: de la 3,9% la 4,65% pentru bănci şi societăţi financiare şi de la 3,9% la 5,9% pentru societăţi de asigurări.
• Companiile energetice vor continua să plătească „Robin Hood Tax” pentru încă 3 ani. Sfera de aplicare a taxei se lărgeşte, pentru a cuprinde toţi producătorii de energie regenerabilă, societăţile de transport a energiei electrice şi gazului natural.
• Este majorată taxa asupra veniturilor financiare (cu excepţia titlurilor de stat), de la 12,5% la 20%.
• Amnistie fiscală asupra sumelor datorate statului şi neplătite de contribuabili, de până la 20.000 euro.
• De exemplu, pentru datorii fiscale de până la 2 000 euro, contribuabilii îşi vor putea stinge obligaţiile la fisc plătind 150 euro.

În 2012

• Creşterea cotei de cotizare la sistemul de asigurări sociale cu 1,3% în 2012 pentru lucrătorii autonomi (meşteşugari, comercianţii şi cultivatorii direcţi din agricultură).
• Majorarea taxei „Robin Hood” plătite de companiile energetice de la 6,5% la 10,5%.
• Pentru combaterea evaziunii fiscale este prevăzută limitarea tranzacţiilor şi plăţilor cu numerar la 1.000 euro.

Letonia

Îngheţarea salariilor:

• Salariile sunt îngheţate în anul 2012.

Reducerea salariilor:

• În 2010, salariile au fost diminuate cu 15% până la revenirea economică.

Îngheţarea pensiilor:

• Pensiile sunt îngheţate în perioada 2011-2013.

Reducerea pensiilor:

• În 2010, pensiile au fost diminuate cu 5%.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

• În perioada 2008 – primul trimestru din anul 2011, numărul angajaţilor din sectorul public a fost redus constant. Reducerile au fost de 23% în cazul angajaţilor din instituţiile finanţate de la bugetul de stat, şi de 15% în cazul instituţiilor cu finanţare din bugetele locale (în primul trimestru din anul 2011 faţă de acelaşi trimestru din anul 2008).

Reducerea altor cheltuieli publice, 2011:

• Pe partea de cheltuieli au fost eliminate / revizuite anumite subvenţii şi prestaţii sociale.
• S-au redus sumele alocate pentru sănătate, programe sociale si aparare.
• S-au redus subvenţiile din educaţie şi sumele alocate pentru acoperirea pierderilor suportate de furnizorii de servicii feroviare.

Creşterea TVA:

• De la 1 ianuarie 2011, cota standard de TVA a fost majorată de la 21% la 22%, iar cea redusă de la 10% la 12%.

Accize:

• În 2011, au fost majorate accizele şi au fost revizuite şi reduse categoriile de produse eligibile pentru scutiri fiscale.

Alte taxe, 2011:

• Începând cu 1 ianuarie 2011, contribuţiile sociale plătite de angajaţi au crescut de la 9% la 11%, pentru angajaţii cu asigurare completă.
• A fost introdusă o taxă pe stabilitate financiară, iar instituţiile de creditare non-bancare sunt taxate.
• Au fost dublate taxele imobiliare.
• Taxele asupra jocurilor de noroc şi loteriilor au fost majorate în anul 2011.

Olanda

Reducerea unor cheltuieli publice:

În 2011, economii bugetare de 3,12 mld. euro, conform bugetului pe anul 2011, provenind în principal din:

• Costurile pentru cursurile de integrare ale imigranţilor (cca. 510 milioane euro);
• Plafonarea salariilor bugetarilor (cca.1 miliard de euro); în învăţământ salariile vor fi majorate numai în marja ratei de inflaţie;
• Diminuarea alocărilor pentru inovare cu cca. 700 de milioane de euro prin filtrarea riguroasă a proiectelor finanţate;
• Diminuarea subvenţiilor pentru tratamentele contraceptive (la persoane de peste 21 ani), pentru tratamentele dentare (la persoane de peste 18 ani), pentru dispozitive medicale ortopedice şi pentru schemele de ajutorare pentru pesoanele cu handicap (120 de milioane de euro);
• Diminuarea subvenţiilor acordate îngrijirii copiilor (cca. 440 de milioane euro până în 2015);
• Reducerea numarului de miniştri (de la 16 la 12) şi de ministere (ministerul economiei a fuzionat cu cel al agriculturii). În prezent există un proiect de lege privind reducerea numărului de deputaţi de la 150 la 100 şi a numărului de senatori de la 75 la 50.
• S-au aplicat măsuri de restructurare în domeniul apărării şi sănătăţii. Se reevaluează dosarele celor 1,2 mil. olandezi beneficiari ai unor forme de ajutoare sociale.

În 2012:

• Bugetul pentru anul 2012 prevede economii de 5,8 mld. euro.
• Reducerea numărului de servicii din pachetul de bază pentru asigurarea de sănătate.
• Contribuţia la asigurarea de sănătate creşte cu circa 60 de euro/an.

Alte taxe:

• În 2012, taxele locale şi de proprietate la nivelul municipalităţilor cresc în medie cu 2,3% faţă de anul 2011, respectiv cu 15 euro mai mult.

Polonia

Îngheţarea salariilor:

• În anul 2011, salariile au fost îngheţate în sectorul public, cu excepţia învăţământului.

Creşterea vârstei de pensionare, 2011:

• Creşte gradual vârsta de pensionare până la 67 ani, începând cu anul 2013.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

• Reducerea cu 10% a personalul din sectorul public în anul 2011.

Reducerea altor cheltuieli publice, 2011:

• A fost introdusă o regulă de disciplină bugetară, care limitează la 1% creşterile la fiecare capitol de cheltuieli bugetare.
• Se reduc ajutoarele pentru înmormantare.

Impozitarea veniturilor:

• Introducerea impozitului pe veniturile fermierilor, din 2012.

Creşterea TVA:

• Cota standard de TVA a fost majorată temporar de la 22% la 23%, iar cotele reduse de la 4% la 5%, respectiv de la 7% la 8%. Măsura se aplică în perioada 2011 – 2013.

Accize:

• Creşterea accizelor la combustibili de la 302 euro/1.000 litri la 330 euro / 1.000 litri, începand cu 1 ianuarie 2012.
• Creşterea accizelor la tutun cu 4%, începand cu 1 ianuarie 2012.

Alte taxe:

În 2011:

• Conform bugetului adoptat pe anul 2011, se reduc contribuţiile transferate către fondurile private de pensii de la 7,3% la 2,3%. Sumele sunt reţinute în primul pilon, cel de stat, şi clasificate la venituri bugetare.
• Eliminarea unor scutiri de la plata TVA şi a accizelor (de ex. la tutun).
• Intensificarea procesului de privatizare, veniturile estimate din privatizări ridicându-se la aprox. 3,8 mld. Euro în anul 2011.

În 2012:

• Creşterea cu 2% a contribuţiei plătite de angajatori la asigurările sociale pentru dizabilităţi (de la 1 februarie 2012).
• Introducerea contribuţiei la asigurări de sănătate pentru fermieri începând cu 1 februarie 2012.

Portugalia

Îngheţarea salariilor:

• Salariile funcţionarilor publici sunt îngheţate în anul 2012.

Reducerea salariilor, 2012:

• Reducerea salariilor funcţionarilor publici cu remuneraţii de peste 1.500 euro pe lună, astfel: 3,5% pentru salarii cuprinse între 1.500 şi 2.000 euro, 3,5% pentru un salariu de 2.000 euro la care se adaugă 16% din partea rămasă până la 4.165 euro şi 10% pentru retribuţiile mai mari de 4.165 euro.

Îngheţarea pensiilor, 2012:

• Îngheţarea pensiilor şi a altor prestaţii sociale, cu excepţia pensiilor minime şi a pensiilor speciale din activităţi agricole.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

• 2011: Reducerea numărului de angajaţi din aparatul public central cu cel puţin 1% pe an şi cu cel puţin 2% în cazul autorităţilor locale. Se reduc poziţiile de management şi unităţile administrative cu cel puţin 15% (în medie, faţă de nivelurile de la sfârşitul anului 2010), până la sfârşitul anului 2011 în cazul aparatului public central şi până la finalul lui iunie 2012 pentru guvernele locale.
• Reducerea numărului de functionari din administraţia centrală cu 2% în anul 2012.

Reducerea altor cheltuieli din sectorul public:

În 2011:

• Reducerea cheltuielilor cu 0,3% din PIB, sub forma diminuării subvenţiilor către companiile de stat şi a reducerii cheltuielilor din sănătate.
• Perioada maximă de acordare a ajutorului de şomaj va fi redusă la 18 luni.
• Se reduc transferurile de la stat către sectoare ale administraţiei: învăţământ, regiuni autonome, fonduri şi servicii autonome.
• Reducerea cu 20% a cheltuielilor sociale de reîncadrare.

În 2012, cheltuielile publice se reduc în anul 2012 cu 7,46 mld. euro.

Impozitarea veniturilor:

• În 2011 a fost aprobată introducerea unui impozit special de natura IRS (impozit pe veniturile persoanelor fizice), echivalent cu 50% din veniturile cuvenite drept subvenţii de Crăciun, pentru câştigurile care depăşesc salariul minim pe economie (495 euro/lună).
• Aplicarea unei taxe de solidaritate (2,5%) în 2012 şi 2013 pentru persoanele cu un venit anual de peste 153.300 euro, începând cu 2012.

Creşterea TVA:

• Creşterea cu 2 puncte procentuale a cotei standard de TVA începând cu 1 ianuarie 2011 (de la 21% la 23%).
• De la 1 septembrie 2011 s-a majorat TVA la electricitate şi gaze de la 6% la 23%.
• Creşterea cotelor reduse de TVA de 6% şi 13% aplicate diverselor produse (băuturi răcoritoare, mezeluri, articole de băcănie, produse congelate etc.) la cota standard de TVA de 23%, din 2012.
• Creşterea cotei reduse de TVA de 6% la 13% (cota intermediară) pentru apă minerală, bilete de cinema, spectacole sportive (cu excepţia meciurilor de fotbal), din 2012.

Alte taxe:

• Creşterea veniturilor la bugetul de stat în 2011 prin: lărgirea bazei pentru contribuţiile sociale, creşterea veniturilor non – fiscale prin creşterea preţurilor şi a taxelor şi prin vânzarea de active.
• Este prevăzută privatizarea pana in 2013 a companiilor din domeniul transporturilor, energiei, comunicatiilor si asigurarilor.
• Majorarea impozitului municipal pe casele şi edificiile nelocuite.
• Creşterea la 25% de la 20% a impozitării veniturilor din capital (dobânzi, dividende etc.) din 2012.
• Creşterea cu 4,36% a taxelor de autostradă, începând cu anul acesta.
  

Slovacia

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public, 2011:

• Planul de austeritate prevede reducerea aparatului bugetar. La nivelul Ministerului Apărării au fost iniţiate măsuri de disponibilizare a 1.400 persoane.

Reducerea altor cheltuieli publice:

• În anul 2011 sunt prevăzute economii în valoare de 1,7 mld. euro. Acestea includ reducerea cheltuielilor şi anularea unor proiecte publice.

Creşterea TVA:

• În 2011, cota standard de TVA a crescut, temporar, de la 19% la 20%.

Creşterea accizelor:

• În 2011, a fost prevăzută majorarea accizelor la tutun şi alcool.

Alte taxe, 2011:

• Eliminarea exceptărilor de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale, creşterea veniturilor non – fiscale (venituri din vânzarea certificatelor de poluare, taxe speciale pentru distribuitorii de electricitate).

Spania

Îngheţarea salariilor:

• Salariile funcţionarilor publici sunt îngheţate în anul 2012.

Reducerea salariilor:

• Salariile angajaţilor din sectorul public au fost reduse cu 5%.

Îngheţarea pensiilor:

• Pensiile au fost îngheţate în anul 2011, cu excepţia pensiilor necontributive şi minime.

Creşterea vârstei de pensionare:

• Creşterea vârstei legale de pensionare de la 65 la 67 de ani, între 2013 şi 2027.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

• În 2010 s-a decis suprimarea a 33 posturi de înalţi funcţionari, 80 directori şi 450 posturi de consilieri.
• În 2012: reducerea numărului secretarilor de stat (cu 18,9%) şi a numărului de directori generali (cu 30 de posturi).

Reducerea altor cheltuieli publice:

În 2011:

• Bugetul de austeritate votat de Parlament la sfârşitul anului 2010 include reduceri de cheltuieli atât la nivel central, de 7,9%, cât şi la nivel local, de 16%.
• Reducerea cheltuielilor cu medicamentele, prin compensarea celui mai ieftin medicament cu aceeaşi substanţă activă. Se vor economisi astfel 2,4 mld. euro anual.
• Plafonarea cheltuielilor pentru comunităţile autonome. Plafonul va fi fixat ulterior.

În 2012:

• Diminuarea cu 20% a subvenţiilor acordate partidelor politice.
• Reducerea cheltuielilor administraţiei publice cu aprox. 8,9 mld. euro.
• Se elimină ajutoarele în cuantum de 210 euro acordate tinerilor pentru închirierea de locuinţe.

Impozitarea veniturilor:

• Bugetul pe anul 2011 prevede creşterea impozitării pentru persoanele cu venituri de peste 120.000 euro anual.
• Creşterea impozitului pe venit pentru persoanele fizice – sunt prevăzute 7 noi trepte de impozitare (de la 0,75% până la 7% pentru salariile ce depăşesc 300.000 euro), în 2012.

Creşterea TVA:

• A crescut cota standard de TVA de la 16% la18%, iar cea redusă de la 7% la 8%, începând cu 1 iulie 2010.

Accize:

• În 2011, a fost adoptată creşterea accizei la tutun cu 28%. Guvernul mizează pe venituri suplimentare de 780 mil. euro din această taxă.

Alte taxe:

• Eliminarea deducerii de 400 euro la impozitul pe venitul persoanelor fizice, cu excepţia veniturilor foarte mici, în 2010.

În 2011:

• A fost prevăzută eliminarea alocaţiei de 2.500 euro pentru fiecare nou-născut.
• Colectarea anticipată a impozitelor datorate statului de către firmele mari, cu cifră de afaceri peste 20 mil. Euro.
• Accelerarea procesului de privatizare a 30% din Loteria Naţională (măsură amânată până la stabilirea unor condiţii favorabile pe piaţa de capital), a maximum 49% din sistemul aeronautic (primul trimestru din anul 2012) şi concesionarea celor două aeroporturi din Madrid şi Barcelona (în curs).
• A fost finalizată privatizarea companiilor de telecomunicaţii în iulie 2011.

În 2012:

• Creşterea impozitului pe imobile, ce va afecta 50% din numărul de locuinţe cu valoare mare, în fiecare municipiu.

Marea Britanie

Îngheţarea salariilor:

• Salariile sunt îngheţate în sectorul public în anul 2012, cu excepţia celor foarte mici.

Creşterea vârstei de pensionare:

• Conform noii legi a pensiilor, promulgată la 3 noiembrie 2011, vârsta de pensionare creşte progresiv la 66 de ani până în 2020, atât în sectorul public cât şi în cel privat, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei.

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public:

• 490.000 angajaţi vor părăsi sectorul public până în anul 2015.

Reducerea altor cheltuieli publice, 2011:

• Cheltuielile administrative ale Guvernului se vor reduce cu 34% până în 2014-2015.
• Nu se fac recrutări în sectorul public în viitorul apropiat.
• În perioada 2011-2012, pragul de venit pentru obţinerea de credite fiscale a fost redus de la 25.000 Lire la 10.000 Lire şi la 5.000 Lire în perioada 2013-2014.
• Alocaţiile pentru copii sunt îngheţate timp de 3 ani, începând din 2011.
• Subvenţiile pentru plata chiriei vor fi limitate in cazul familiilor cu venituri mici la maximum 400 lire.
• Începand cu anul 2011, prestaţiile sociale, creditele fiscale şi pensiile de stat vor fi indexate cu indicele preţurilor de consum (economie la bugetul de stat în valoare de 10,6 mld. Lire până în 2015).
• Şomerii care refuză un loc de muncă fără motive întemeiate îşi pot pierde indemnizaţia oferită pentru căutarea unui loc de muncă (jobseekers allowance).

Creşterea TVA:

• Începând cu ianuarie 2011, cota standard de TVA crescut de la 17,5% la 20%.

Alte taxe:

• La 1 ianuarie 2011 a fost introdusă taxarea băncilor (sunt taxate datoriile pe termen mediu şi lung).
• Taxa asupra băncilor s-a majorat la 0,088 %, începând cu 1 ianuarie 2012. Taxa va aduce circa 2,5 mld. lire anual la bugetul de stat.

Ungaria

Creşterea vârstei de pensionare:

• Creşterea progresivă a limitei de vârstă pentru pensionare până la 65 ani pentru cei născuţi în 1957.

Reducerea altor cheltuieli publice:

În 2009:

• Sistarea celui de-al 13-lea salariu la bugetari şi a celei de-a 13-a pensii.
• Reducerea concediului maternal la 2 ani şi plata concediului medical doar în cazuri speciale.

În 2011:

• Noua constituţie a Ungariei include reducerea obligatorie a datoriei până la 50% din PIB.
• Reducerea perioadei de şomaj de la 9 luni la 3 luni şi introducerea noţiunii de muncă în folosul societăţii, cu program de 4 ore pentru primirea asistenţei sociale – Lege votată în Parlament la 12 iulie 2011.
• Redimensionarea cheltuielilor bugetare pentru bunăstarea socială – restructurarea sistemului de asistenţă socială (800.000 de asistaţi social) – conform legii bugetului pentru anul 2011.
• Reducerea cu 15% a finanţării partidelor politice din buget.
• Interzicerea cheltuielilor bugetare pentru vehicule, mobilier şi telefoane.
• Măsuri ce vizează reducerea cheltuielilor cu companiile de stat:
• Limitarea câştigurilor salariale la 2 mil. HUF (7.000 euro) pe lună.
• Reducerea cheltuielilor cu salariile cu 15%, prin retragerea bonurilor de masă.
• Reducerea numărului de directori de la 319 la 60.

Impozitarea veniturilor:

• Aplicarea unui impozit suplimentar pe veniturile acumulate, de 98% (în cazul a două sau mai multe venituri cumulate de la stat, veniturile realizate în afara postului de bază se impozitează cu 98%). Supra-impozitarea se aplică retroactiv de la 1 ianuarie 2005.

Creşterea TVA:

• A crescut TVA-ul de la 20% la 25%, începând cu 1 iulie 2009.
• TVA a fost majorat de la 25% la 27% începând cu 1 ianuarie 2012.

Creşterea accizelor:

• Au crescut accizele pe ţigări şi combustibili cu 7,2%, respectiv 9,7% începând cu 1 ianuarie 2010.
• De la 1 septembrie 2011, au fost majorate accizele pe chipsuri şi băuturi energizante cu conţinut de cofeină.

Creşterea altor taxe / venituri:

• În 2009, s-a introdus legea pentru impozitarea averii (case de vacanţă, iahturi, maşini de lux, vehicule agricole şi avioane).

În 2010:

• În sectorul bancar s-a introdus impozitul suplimentar pe bilanţul anual.
• Lărgirea bazei de impozitare pe sectoare economice care au realizat profit în perioada crizei economice: sectorul energetic, sectorul telecomunicaţiilor, lanţurile de magazine.
  Sistarea plăţilor la sistemul de pensii private.

În 2011:

• Desfiinţarea pilonului doi de pensii şi trecerea acestor persoane în sistemul de stat.

În 2012:

• A fost majorat CAS plătit angajator cu 1% din 1 ianuarie 2012.
• S-a introdus o taxă pentru accidente auto care se ridică la 30% din valoarea poliţei de asigurare obligatorie.

 

***

Olé, Olé, Olé… P.N.L.-u’ nu mai e! [update / 10.01.]

Dragă Domnule Crin Antonescu, când atât de mulți îți spun că ești beat, te duci și faci ce știi dumneata mai bine… TE CULCI!

Alexandru Mitache

Memento: «E mai important pentru țară, pentru mersul ei să realizăm acest lucru (doborârea Guvernului Boc – n.m.) și să nu lăsăm dreapta să se refacă.»

Ion Iliescu

Ce-ați zice dacă , din întâmplare, domnul Dan Voiculescu ar fi fericitul deținător al DOSARULUI „2456sca / DSS 01429 Tulcea”?

Ar putea constitui o explicație…

____________________________________________________________________________________________

ALIANȚA DINTRE PNL ȘI ANTENELE LUI VOICULESCU

România | 06.01.2011

Autor: George Arun
Redactor: Medana Weident

*********************************

În orice ţară din lume oamenii politici, fie ei şi lideri importanţi, sînt sortiţi să dispară, pe cînd ideologiile rămîn. La noi pare că lucrurile stau tocmai pe dos, în sensul că ideologiile se schimbă după interesul oamenilor politici şi al clientelei acestora.

Alianţa pe care Partidul Naţional Liberal a încheiat-o cu Partidul Conservator şi care va fi înregistrată la tribunal în următoarele zile sub numele de Alianţa de Centru Dreapta confirmă ideea că doctrinele şi ideologiile partidelor din România sînt şi inconsistente şi inconsecvente în egală măsură. Acestea funcţionează conjunctural, în funcţie de locul în care se află partidele pe scena politică, adică la putere sau în opoziţie.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Ambiţia preşedintelui fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este de a forma o alianţă politică pe termen lung la care să se alăture şi Partidul Social Democrat. Acest proiect ar trebui finalizat, conform declaraţiei lui Voiculescu, pînă la 31 ianuarie, anul acesta.

Personal nu cred că „marea alianţă” formată din partidele din opoziţie pe care şi-o doreşte patronul Antenelor se va realiza cu acte în regulă. Pînă şi denumirea ei ar fi imposibilă. Cum să se numească: Alianţa de Stînga Centru Dreapta? Sau poate Alianţa de Centru Dreapta Stînga?

Dar neseriozitatea şi lipsa de morală politică nu stau desigur în latura aceasta formală, care este şi ridicolă. Cum spuneam la început, este vorba de o chestiune de fond, care descrie elasticitatea nefirească şi nocivă a ideologiilor îmbrăţişate de partidele româneşti.

La modul concret, cum se poate raporta cetăţeanul la Partidul Naţional Liberal care a fost parte a Convenţiei Democrate, iar acum la acelaşi partid, cel puţin după nume, care îşi dă mîna cu partidul lui Voiculescu? Sau cu Partidul Social Democrat, creat şi lăsat moştenire de Ion Iliescu?

Undeva lucrurile nu se leagă. Ce se întîmplă oare cu electoratul lucid care i-a susţinut pe ţărănişti şi liberali încă din 1990? O parte s-a repoziţionat optînd pentru Partidul Democrat Liberal. O altă parte a rămas fidelă Partidului Naţional Liberal, fără să se întrebe însă dacă partidul lor este acelaşi de acum zece ani, sau doar îi poartă în mod abuziv numele. Gesturile politice din ultimii ani ale liberalilor ar fi trebuit să pună acest electorat pe gînduri, dar mă tem că nu s-a întîmplat deloc aşa.

Lipsa de morală politică a partidelor a reuşit să inducă nu puţină confuzie în rîndul electoratului. Nu de puţine ori românii se orientează după cît se minte mai frumos, iar nu după spunerea adevărului, care descrie o realitate deloc roz, aşa cum e ea în România de azi.

Aşa va fi privită de către mulţi şi alianţa liberalilor cu conservatorii: ca o construcţie politică, iar nu ca un tîrg în care singurul capital al celor din urmă sînt Antenele lui Voiculescu.

*              *

*

DUPĂ SOLUȚIA JOHANNIS, ZOAIELE VOICULESCU

05 Ian 2011 de Mihai Radu

*********************************

Dacă s-ar fi putut face partid pe persoană fizică, Dan Voiculescu nu ar mai fi fost nevoit să angajeze membri de partid, secretari şi preşedinte.

Deşi se vrea un partid de centru, e de notorietate că PC este un partid de periferie, cu studiourile în Băneasa.

E uimitor cum primul gest politic al PNL în acest an a fost să se asigure că preşedintele Crin Antonescu va avea timpi de emisie asiguraţi şi în 2011. Altfel de ce să faci alianţă cu PC?

Pentru politică, PC are aceeaşi relevanţă pe care o au Bigfoot, Monstrul din Lockness sau Chupacabra pentru Discovery: faci bani minţind oamenii.

*              *

*

O VESTE PROASTĂ

5 January, 2011

*********************************

Ca nespecialist in politica, dar ca votant al dreptei inca din ’90, ma intreb cum au gindit liberalii atunci cind s-au facut frati cu PC, partid care a intrat de trei ori in Parlament in marsupiul altora si niciodata pe forte proprii?

Si ce tip de strategie au ales aceiasi liberali de au decis sa se pregateasca de un parteneriat de lunga durata cu PSD?! In conditiile in care PD-L a scazut meritat, drum bun!, pina la cota unde nu mai poate colecta masa critica a votantilor traditionali de dreapta, PNL avea sansa sa devina principalul partid care sa-i reprezinte pe acesti oameni.

Intr-un moment in care se putea distinge, PNL alege sa se amestece in ambiguitatea aliantei cu PC si a parteneriatului cu PSD.  In loc sa se defineasca mai clar decit acum, PNL  isi pericliteaza atributul diferentiator.

Inca un loc gol lasat partidului care inca nu exista. Si care e putin probabil sa se nasca.

*              *

*

OMUL ELASTIC

de Dan Tapalaga HotNews.ro

Joi, 6 ianuarie 2011, 17:18 Actualitate | Opinii

*********************************

Cand sunt buni, cand rai, azi se jura ca n-are intelegeri cu mogulii, maine bate palma cu ei. Cand exclude, cand include Securitatea in PNL. Ba vede in Ponta un partener pe urmatorul deceniu, ba un tanar imatur. Cand il injura lacomia, clientela, demagogia PSD, cand propune Romaniei un proiect pe 10 ani cu ele. Denunta dictatura, dar se poarta in partid ca un mic satrap. Il uraste public pe Basescu, insa il admira in intimitate. Ultimul eveniment care a atras atentia asupra omului-elastic este contopirea sa cu omul-pisica. Din aceasta intalnire s-a nascut o Alianta, foarte elastica si ea. Desi astazi pare de dreapta, ea poate vira maine la stanga. O fi croita pe zece ani, dar se poate destrama cat ai zice Crin.

Omul elastic dovedeste o capacitate iesita din comun de a demonstra ca orice e posibil, ca nimic nu conteaza cu adevarat, ca semenii lui sunt moluste fara creier si coloana, ca liberalii lui inghit orice le vara el pe gat iar calcatul pe cadavre este calea catrea puterea suprema. Nu aflam niciodata ce inseamna pentru el binele si raul, care sunt reperele si scopul sau in viata. Se agita, dar nu munceste. Le zice bine, dar nu spune nimic.

Latra fioros principii, dar ridica piciorul pe stalpii oricarui caracter puternic.

Are obiceiul de a vorbi in avalanse de sinonime, un talent rarissim capabil sa declanseze mici orgasme intelectuale bolnavilor de Rebusache. „Sugerez o alianta, o comasare si o unire sub formele cele mai eficiente intre aceste doua mari partide”, a spus omul-elastic despre Alianta stanga-dreapta. Practic, poti intelege orice.

Construieste frazele arborescent, intr-o avalansa ametitoare de subordonate care par sa nu se termine niciodata. Este o metoda impecabila de zapacit audienta sau adversarii oricat de versati, inecati finalmente intr-un debit verbal mereu peste cota de inundatie. Cu tehnica oratoriei torentiale isi mascheaza perfect inconsecventa si goliciunea, devenite proverbiale.

Ce daca stergea pe jos cu mogulii in noaptea alegerilor din 2009, pe motiv ca „si-au batut joc de votul romanilor”? Ce daca spumega ca „rezultatul votului nu e dat de Vantu si Voiculescu” si ii soma „sa plece din viata romanilor, daca rezultatele votului infirma aceste mizerii de sondaje”? Unul dintre mogulii atacati in 2009 este acum partenerul sau de Alianta. Sa zicem ca atunci l-au lasat nervii. Dar cum de l-a lasat subit si memoria pe tanarul istoric? Ne amintim ca, in martie 2010, l-a exclus din partid pe Viorel Catarama, reprosandu-i ca s-a purtat la congres „ca un securist ordinar, ca un diversionist grosolan de pe vremuri„.

Cum ar veni, e rau sa fii securist. Atat de rau, incat nu meriti carnetul de liberal. Numai ca pentru omul elastic exista securisti si securisti, ordinari si extraordinari. Felix, omul-pisica, trebuie sa faca parte din ultima categorie. Securistii extraordinari pot fi buni liberali. Unul care isi toarna verisoarele la securitate ca sa castige o paine este desigur rau, dar totusi bun, daca stii cum sa-l vinzi.

Totul e sa aburesti publicul, cu o maiastra intorsatura de fraza: Voiculescu este o problema la fel de grava  ca „a altor domni, de exemplu domnul Basescu”, dar reprezinta „o problema mai mica” decat prezentul actualei guvernari. O pirueta dibace si iata cum raul se evapora iute din securisti. Felix s-a oferit sa-l coafeze zilnic in oglinda stramba a Antenelor sale, primind la schimb cateva locuri in Parlament in 2012.

Oare ce are de zis liberalul Marius Oprea, vanatorul de securisti, de unirea, comasarea, alianta liberalilor cu Partidul Conservator? Dar viitorul fost ministru Andrei Marga? Dar istoricul Stejarel Olaru? Dar actorul vesnic revoltat Diaconu? Se simt ei aliati cu turnatori de calibrul Felix? In caz ca omul elastic uita pana si trecutul omului-pisica, merita sa revada dezvaluirile publicate in 2009 de ziarul Adevarul, patronat de bunul sau amic Dinu Patriciu. Cateva titluri: Voiculescu a mai turnat o verisoara/ Paraschiva Silaghi deconspira turnatoriile lui Felix: Din cauza lui am avut probleme!/ Verisoara lui Voiculescu: Am crezut ca e o ruda corecta; Felix: Eram obligat sa castig si eu o paine/ Felix si-a ingrozit verisoara cu turnatoriile/ CNSAS: Felix isi turna seful cu facaturi etc. Detalii aici

Cum va putea totusi inghiti Alianta de Centru Dreapta  un partid de stanga, PSD-ul cu Iliescu si Nastase cu tot, iar comasarea, unirea, alianta sa mai si dureze 10 ani? In cazul omului elastic, foarte simplu. Ponta si ai lui pot fi inghititi la fel de usor cum au fost scuipati. Nu mai departe de noiembrie 2010, pumnul omului elastic lovea in plin figura PSD: „Traian Basescu a fost adus la putere, inainte de toate, de lacomia, de clientela, de hotia, de demagogia PSD, a regimului Adrian Nastase. A regimului Iliescu-Nastase. Ponta, mai mititel, dar acolo” (noiembrie 2010, la Liga Alesilor Locali ai PNL)

Dar poate omul elastic ne va spune peste cateva zile ca vi s-a parut, ca n-a incheiat vreodata alianta cu omul-pisica, care a cazut mereu in picioare si s-a furisat in Parlament, parazitand alte partide sau chiar in Guvern, adus de Basescu pe post de „solutie imorala”. Acum doua luni se jura ca nu are „nici o intelegere cu PC sau cu Dan Voiculescu”, desi toata lumea il vedea rasfatat seara de seara in studioul Antenelor. Prin urmare, daca va rupe hartiile cand va constata ca motanul turnator catarat in spatele sau il trage in jos inseamna ca vi s-a nazarit. Omul elastic s-a comasat, unit, aliat cu omul pisica doar in vis.

Ce flexibilitate de nevertebrata, ce traiectorie politica ametitoare. Cum sa amesteci albul si negrul cu atata lejeritate? Ce sinteza gresita s-a produs in acest personaj de sex politic incert? Si totusi, multi aplauda, sedusi de flicflacurile exectuate de omul elastic pe platoul Antenelor, sub bagheta dresorilor – bufoni Gadea si Ciutacu. Desigur, stiti deja cine despre cine-i vorba. Numele lui este azi Crin Antonescu, desi nici asta nu-i foarte sigur. In cazul oamenilor supraelastici, totul se poate schimba de pe o zi pe alta.

*              *

*

ÎN ABJECȚIA LUI VOICULESCU

de CRISTIAN CAMPEANU

7 ianuarie 2011

*********************************

Crin Antonescu a reuşit să înece partidul Brătienilor în smârcurile abjecţiei voiculesciene pentru a-şi asigura osanalele gorniştilor imunzi de la Antene. Partidul Naţional Liberal moare batjocorit de un personaj mediocru şi iresponsabil, dar cu ambiţii megalomane.

În unanimitate! Nu a existat nici măcar o voce în Biroul Politic al PNL care să fi făcut apel la bun-simţ, cuviinţă şi raţiune pentru a-i atrage atenţia lui Antonescu că este pe cale să comită o oroare comparabilă cu detestabila participare a lui Guţă Tătărescu în guvernul Petru Groza. Nici Andrei Marga, cu toate acreditările sale filosofice, nici Mircea Diaconu, cu remarcabilul său bun-simţ rătăcit prin politica de partid, şi nici măcar Dinu Zamfirescu, omul care i-a cunoscut pe Brătieni, nu au avut curajul să se opună acestui gest abominabil.

Când s-a format Alianţa 322, în martie 2007, Tăriceanu a avut suficientă minte să nu o formalizeze. El însuşi s-a discreditat ca om politic liberal, dar cel puţin a salvat pentru partid ceea ce americanii numesc „plausible deniability”, posibilitatea de a nega în mod plauzibil un târg compromiţător. Antonescu a parafat crearea unei monstruozităţi politice pe care a avut neruşinarea să o boteze orwellian, în dispreţ faţă de inteligenţa alegătorului, „Alianţa de Centru-Dreapta”. Alianţa de Centru-Dreapta cu Voiculescu este o contradicţie în termeni! Dacă PNL ar mai fi putut revendica – mai curând din inerţie decât pe temeiul acţiunilor politice şi al poziţiilor doctrinare – un loc la dreapta spectrului politic, a aşeza parodia de partid conservator al lui Voiculescu la dreapta e o jignire adusă dreptei. Are de-a face Voiculescu cu Edmund Burke, Ronald Reagan şi Maggie Thatcher cum are Patriciu cu liberalismul clasic.

În schimb, Voiculescu are legătură cu altceva. Ca şi S.O. Vîntu, Voiculescu simbolizează întreaga mizerie morală a României postdecembriste. Securist detaşat în Cipru pentru a se îngriji de afacerile Securităţii, Voiculescu a făcut avere cu binecuvântarea fostei Securităţi şi a regimului Iliescu.

Acoliţii lui de teapa lui Şereş au fost adesea acuzaţi că au traficat influenţă la vârf şi i-au câştigat licitaţii trucate. Şi-a făcut trust de pre-să, pe care îl foloseşte discreţionar pentru a-şi promova interesele po-litice, şi oameni de paie care să îi apere interesele de afaceri. Antene-le sale au compromis pentru mulţi ani ideea de etică jurnalistică cu atât de mult succes încât modelul a fost copiat şi de celălalt oligarh media, Vîntu. Voiculescu este omul responsabil pentru castrarea CNSAS şi este omul care şi-a legat numele de o lege de blocare a restituirii proprietăţilor confiscate de comunişti. Până şi primarul Sibiului, Iohan-nis, a fost compromis de patronajul Alianţei Grivco. Nimic din ceea ce atinge Voiculescu nu scapă fără să fie maculat, pentru că asocierea cu el murdăreşte. Atât Năstase, cât şi Geoană au înţeles, într-un final, acest lucru, dar nu şi Crin Antonescu. A da girul moral al PNL unui personaj pentru care abjecţia este mediul natural este o crimă. Şi pen-ru ce? Pentru a-şi asigura bună-vo-inţa unui trust media care şi-a pier-dut de mult orice urmă de credi-bi-litate? Cum poţi da onorabilitatea (câtă mai rămăsese) PNL pe aso-cierea dezonorantă cu Voiculescu? Că Patriciu a interzis refacerea Alianţei D.A. şi a presat pentru o alianţă cu PSD – visul său încă din 2004 – este, până la un punct, de înţeles: omul are interese de afaceri clare, pe care numai o asemenea alianţă le poate satisface.

Din punctul lui de vedere, distincţia stânga-dreapta şi incompatibilităţile ideologice sunt mofturi. Dar să te asociezi de bunăvoie cu Voiculescu şi să te numeşti Alianţa de Centru-Dreapta este odios într-o măsură cu atât mai mare cu cât este un act gratuit. Antonescu ar fi avut şanse bune să câştige preşedinţia şi fără acest aranjament, dar, victimă a aceleiaşi manii a grandorii care l-a făcut să transforme PNL în organizaţie „militarizată”, micul dictator de carton şi-a pierdut simţul realităţii. În loc să refacă credibilitatea PNL astfel încât să îl transforme într-un partid onorabil, care să fie capabil să preia steagul dreptei după eventualul dezastru al PDL, Antonescu este pe cale să înece PNL în abjecţia voiculesciană şi apoi să-i dea lovitura de graţie prin asocierea cu PSD-ul pontist. Crin Antonescu este lipsit de substanţă, făcut din suprafeţe, aparenţe şi imagini. Personalitatea lui e atât de transparentă, încât prin ea se vede oligarhia comunisto-securistă care a nenorocit ţara.

*              *

*

Mircea Cărtărescu:

„N-am fost niciodată antiliberal, dimpotrivă. Dar anti-PNL sunt azi din toate puterile mele, ca un om care şi-a văzut o veche iubire trădată şi târâtă-n noroi.”

*              *

*

SOLUȚIA IMORALĂ A LUI ANTONESCU

de Rodica CIOBANU | joi, 6 ian. 2011 • 19:51

*********************************

Din tot documentarul „Kapitalism”, singurele secvenţe care mi-au rămas în minte sunt cele cu Dan Voiculescu. Mai exact, acelea în care străbate coridorul parcă nesfârşit al palatului său de beton, îndreptându-se spre biroul elegant, unde, pe un perete, tronează portretul lui, pictat în mărime naturală. O tăietură de montaj, şi îl vedem într-o altă încăpere. Stă răsturnat într-un fotoliu aurit, reflectat în două oglinzi imense. Majordomul înmănuşat îi strecoară în faţă un pahar cu apă, în timp ce Voiculescu deapănă amintiri despre profitabila sa ucenicie la „Dunărea” şi filosofează despre lume şi bani. Pe peretele din spate, un Voiculescu mai tânăr, pictat în aceeaşi manieră clasică, sfredeleşte oaspeţii cu privirea. Este imaginea tipică a pater-ului, a întemeietorului de dinastii, din care vor curge, prin galerie, portretele urmaşilor. De sub ea, modelul râde satisfăcut.
Surprins în ambianţa de ostentativă bogăţie a noilor parveniţi, cu biografia lui marcată de colaborarea cu Securitatea şi suspiciunile privind provenienţa primului milion, Voiculescu devine, mai mult decât Dinu Patriciu şi George Copos, întruparea prădătorului din Estul Sălbatic. Senatorul nu e măcinat de niciun scrupul, iar când trece printre oamenii obişnuiţi (există şi o scenă de campanie), o face cu un aer vag plictisit, în grabă, parcă scuturându-se de atingeri imunde. Cu acest personaj, liderul PNL Crin Antonescu a încheiat, fără măcar să-şi fi anunţat partidul, alianţă. A găsit „soluţia imorală” (formularea îi aparţine preşedintelui Traian Băsescu, referindu-se la cooptarea PC la guvernare în 2004) între Crăciun şi Revelion, uniunea dintre PNL şi PC primind şi un nume: Alianţa de Centru Dreapta (ACD). Voiculescu şi partidul său ies aşadar de sub pulpana PSD, care i-a adus în Parlament, şi intră sub cea a liberalilor, sperând să guverneze împreună cu aceştia. Dacă PC şi-a asigurat, astfel, viitorul parlamentar – pesediştii nemaifiind dornici să-i remorcheze -, PNL nu are mai nimic de câştigat. Propaganda prin Antenele voiculesciene – folosită şi de pesedişti în campanie, fără folos – nu-i poate transforma pe liberali în ceea ce nu sunt, iar cele 3-4 procente adăugate de PC celor 20 ale PNL sunt departe de a pune ACD pe picior de egalitate electorală cu PSD, cum şi-ar dori Crin Antonescu. Şi, în cazul în care social-democraţii ar avea nevoie de un partid mic ca să guverneze fără liberali, Dan Voiculescu îşi va lua partidul sub braţ şi se va duce la ei într-o clipită. Prin această alianţă însă, liderul PNL îşi dezamăgeşte o parte dintre alegători, pe aceia care l-au văzut în campania electorală trecută aşa cum a pozat: drept soluţia morală la Preşedinţia României. Atunci, propăvăduia despre domnia bunului simţ şi a principiilor, se declara adversarul compromisurilor urâte, vorbea despre demnitate, cinste şi onoare. Nimic din toate acestea nu se regăseşte în alianţa cu un fost colaborator al Securităţii, oportunist politic, rege al unui partid de buzunar şi al unui imperiu mediatic, a cărui prezenţă într-o funcţie de demnitate publică este o permanentă sfidare pentru aceia care mai cred în moralitate. Ştiu, nu există neprihăniţi în politică, dar nici compromişi ca Dan Voiculescu nu există mulţi. Întovărăşindu-se personal cu acesta, Crin Antonescu dă apă la moară teoriei lui Traian Băsescu, potrivit căreia mogulii, pentru a-şi spori puterea, îşi pregătesc oamenii pentru principalele funcţii în stat. Ei bine, de-acum se poate urmări în direct cum îl antrenează Voiculescu pe al său.

*              *

*

ANTONESCU ȘI-A TRAS ANTENE. ÎI VOR FOLOSI?

Andreea Pora •  Dezbatere

6 ian. 2011

*********************************

Doar un calcul politic gresit si lipsa oricaror principii, vai, ce surpriza, l-au putut face pe Crin Antonescu sa conecteze Partidul National Liberal, cu tot cu tablourile bratienilor, la cablurile antenelor.

Intilnirea vinovata dintre tinara speranta damboviteana si securistul milionar are loc pe terenul solid al obsesiei comune Traian Basescu, pe care cei doi il vor mazilit cu orice pret. Pentru Voiculescu-Felix, pretul este unul onorabil si usor de inteles: PC, partid fara doctrina, fara program, lideri si, mai ales, fara procente, are nevoie de un animal de povara care sa-l suie in parlament. Altul decit obisnuitul PSD, de la care nu mai poate stoarce suficiente locuri pe liste.

Pentru PNL insa, pretul achitat pentru prime-time-urile si part-time-urile zilnice de la Gadea, Grecu, Dumitrescu, Ciutacu, Firea si alti comisari cu microfon este unul nu cu “Parfum de femeie”, ci cu parfum de ticalosie in stare avansata de putrefactie. Oricit nu i-ar mirosi lui Crin securismul cu patalama de la CNSAS si banetul facut pe cai ocolitoare, Dan Voiculescu ramine in ochii romanilor personajul politic cel mai compromis. Iar pentru romanii care sint si liberali, el este chintesenta raului comunist si postcomunist, un individ pe cit de detestat, pe atit de nedorit la propria masa. Oricit ar incerca Antonescu sa-l spele pe fostul colaborator, comparind “mica problema” a trecutului acestuia cu “prezentul altor domni”, oricit ar incerca sa-l onorabilizeze implantindu-i in mina cu care semna turnatorii si chitante pentru banii de la Dunarea o “doctrina de dreapta” si sa convinga ca o ticalosie o scuza pe alta, nu reuseste.

Chiar daca domniei sale astfel de chestiuni i se par “plicticoase”, iar reziduurile Securitatii frecventabile doar pentru ca au televiziuni in care iti poti petrece multul timp lasat liber de chiulul din parlament, electoratul liberal s-ar putea sa nu-i impartaseasca aspiratiile.

In acest context ar fi de remarcat ca Antonescu nu invata din greseli. Probabil nu are timp de reflexie sau nu-i sta in fire. Precedenta tentativa de incuscrire cu firma Grivco si offshore Vantu-Geoana a fost un esec tocmai din motivele mai sus expuse. Nu toti liberalii au pus antibasescismul deasupra Securitatii si coruptiei, iar episodul infratirii de la Timisoara, pupatul in direct cu urmasii oficiali ai FSN-ului si schimbatul de tricouri i-a indepartat electoratul, care n-a prizat asemenea chestii. Ce-l determina pe Antonescu sa creada ca liberalii vor fi mai deschisi acum la cununiare cu Felix decit au fost la cea cu PSD-PC de acum un an, nu stiu si cred ca nici domnia sa nu are date care sa sustina aranjamentul.

Liderul PNL nu a invatat nimic nici din greseala de a considera ca alegerile se cistiga cu televizorul. Mai ales cind acesta se numeste Antena 3, a carei faima proasta este destul de raspindita, iarasi, mai ales printre liberali. Dovada a fost facuta in ultimii trei ani si in special in campanie, in afara de talibanii care ridica ratingul mediu in urban pe prime-time la 2,2 pct.( pe zi, raitingul mediu este de 1.0), alt auditioriu nu s-a adaugat. Asadar, manipularea are limitele ei stricte.

Din aceste motive se poate spune ca Antonescu dovedeste o lipsa consecventa de respect pentru propriu-i electorat. Si o la fel de consecventa lipsa de principii. Acest lucru s-ar putea sa-l coste electoral mai mai mult decit cele 21 de locuri oferite PC pe listele Aliantei. Exista riscul serios ca exact antenele sa-i imprastie in eter procentele (suficient de consistente) adunate pina acum. Unele, care ar fi trebuit sa-l indemne sa stea cuminte doar in banca liberala.

In plus, aranjamentul este o mina intinsa lui Traian Basescu si PDL. Da, democrat-liberalii au dat un guvern slab, au luat masuri cu mare intirziere, exceleaza in clientelism si contracte pe bani publici. Dar sint cumva mai buni PC si Voiculescu? N-as prea crede. Ba din contra. Iar daca contabilizam valoarea adaugata a PNL, vestit in cei patru ani de guvernare prin politizare, tunuri si repartitia bugetului pe criteriul culorii galbene, mixtura reiesita nu este incurajatoare. De ce ar culege voturi in plus o Alianta cu astfel de ingrediente? Liderii PDL probabil isi freaca multumiti miinile, o “pleasca” mai mare nici ca li se putea oferi.

De ce a facut Antonescu acest gest? Singura explicatie poate fi cea oferita recent de Andrei Plesu. “E, in mod vadit, bucuros sa fie contemporan cu el insusi” si “Mie mi se par suspecti oamenii care au o foarte buna parere despre ei insisi si care sint mereu multumiti de ei”, spunea Plesu despre acest “Rica Venturiano tomnatic”.

Antonescu are o atit de buna parere despre el insusi incit a ajuns sa se creada cel mai iubit dintre romani, daca nu chiar dintre paminteni. In consecinta, isi poate permite orice, crezind ca este deasupra a orice.

*              *

*

PNL – AMURG FĂRĂ SFÂRȘIT

Totul în scris

Traian Ungureanu TRU • 07 ianuarie 2011

*********************************

Nu e nimic accidental în apropierea mocirloasă a liberalilor de (scuzați expresia) conservatori. Înțelegerea Antonescu-Voiculescu e o un contract între două figuri de subsol și va fi ruptă, cu prima ocazie, după tipicul jurisprudenței subterane care leagă brute, infractori, mitomani și alte persoane neterminate uman. Adică, deîndată ce una din părți va simți miros de importanță și rost de pripășire, în altă parte. Mica înțelegere a acestor doi figuranți zgomotoși e normală. Ea constată și fixează caractere comune.

În linie politică, schema Antonescu-Voiculescu pare o repliere organizată a opoziției dar șansele de cristalizare ale acestei asocieri sînt mici, tocmai pentru că sînt minate de vidul politico-intelectual al celor două căpetenii. Oricum, nici o regrupare la stînga nu va fi funcțională fără arbitrajul și tutela PSD. Într-un fel, Antonescu și Voiculescu își permit să mimeze forța și coeziunea, cu speranța ascunsă că vor grăbi, astfel, o ofertă de parcare în spațiul social-democrat. Cu acest calcul abia ascuns, Antonescu și Voiculescu își confirmă copios submedicoritatea. PSD nu e în situația de a face strategie de alianțe și asta din două motive care se bat cap în cap dar produc aceași efect. Mai întîi, dezorientarea internă generată, în PSD, de statura sub-managerială a lui Vicotr Ponta (tot mai evident, o persoană colectoare de orgolii și nu un lider de partid). Dealtfel, pe plan personal, Ponta ar fi încăput lesne într-un triumvirat ieftin, alături de Antonescu și Voiculescu. În al doilea rînd, PSD e, cu siguranță, captivat psihologic de perspectiva unei mari restaurații socialise, după un tur de forță electoral. Iluzia Triumfului Istoric pilotează PSD spre un nou eșec în 2012. Analiza electorală PSD ignoră complet logica unei epoci de criză care își muncește amarnic alegătorii dar le consolidează, în timp, antipatia față de logoreea pro-miracol a stîngii. În orice caz, PSD nu e nici cu mintea, nici cu interesele pregătit să dea atenție gimnasticii pofticioase a PNL și PC.

În plan ideologic, discuția e și mai scurtă. PNL nu mai e un partid orientat de valori, din clipa în care s-a auo-epurat, eliminînd capetele, pentru a păstra gușile, burțile și fierea. PC n-a fost nicodată partid.

Dacă e ceva de discutat pe larg, atunci e vorba de traiectoria PNL. Primele analize au insistat melancolic și funerar pe degradarea ideii liberale care se dizolvă, după 20 de ani de oscilații și reformulări, în mahalaua politică locală. Adevărat, liberalsimul românesc ar fi trebuit să dea agenda modernizării post-comunste și să impună definitiv, în spațiul ideilor publice, în filzofia juridică și în comportamentul economic privat, o direcție autonomă și anti-etatistă. Asta numai în teorie. Din nefericire, o parte a celor ce așteaptă, încă, americanismul liberal în România au uitat să se decupleze, la fața locului, tocmai pentru a face față locului, de lectura marilor Hayek sau Von Mises.

În afara coperților de carte, liberalismul românesc a fost, de la început, contrafăcut. Ideea liberală a atras, automat, o rețea de profitori și speculanți care aveau toate motivele să se distribuie în roluri de capitalist. Mișcarea liberală putea fi salvată de cei cîțiva politicieni de reală convingere liberală conduși de Valeriu Stoica. Grupul lor a fost expulzat de pofta în creștere a majorității interne și de influența imperiaă a lui Dinu Patriciu, omul-cash, capabil să plătească prețul potrivit pentru oricine și pentru orice. Prin urmare, mișcarea liberală a devenit o umbră și, apoi, o farsă, cu mult înainte de întîlnirea Antonescu-Voiculescu. Adevărat, supremația lui Antonescu a decis soarta partidului și l-a transformat într-o organizație absolut indiferentă politic, în stare de orice viraj, orice alianță și nici o direcție. Însă, răul fusese făcut iar cei ce continuă să idealizeze liberalismul, în timp ce îi scriu necrologul, nu înțeleg că decesul a avut loc cu mult înainte, poate chiar la naștere.

Partidul Național Liberal e cea mai mare dezmăgire politică a lumii post-comuniste. Dacă, după 50 de ani de colectivism impus, obiectivul societății românești era eliberarea și evadarea spre libertatea neîngrădită, atunci în primul rînd liberalii ar fi trebuit să predice și să lucreze politic în această direcție. Eșecul lor rapid și, nu mai puțin, umilința totală de astăzi, sînt, din acest motiv, o dezmăgire fundamentală. O cădere de sistem care fortifică sistemul greșit. Căci, între alte mari delicte de ipocrizie, liberalii au asistat sau participat activ la construcția statului corupt pe care ar fi urmat să-l scoată din istorie.

Drama sau mai degrabă farsa care pune capăt, pentru mult timp, prezenței politice liberale trebuie bine înțeleasă. Snobismul, încă răspîndit în afara și în interiorul partidului, reduce liberalismul la o anume ținută personală care deosebește și boierește liberalul de celelalte partide. Adevărul trebuie căutat altundeva: în necesitaea istorică pe care liberalismul a promis că o va acoperi în România. Și în eșecul grav al acestei întîlniri.

*              *

*

UN PARTID DE TOMBATERE

Senatul EVZ

Autor: Mircea Cărtărescu

Vineri, 07 Ianuarie 2011

*********************************

Prin alianţa de ultimă oră PNL-PC pot spune şi eu, ca Bacovia altădată: „Mi-am realizat toate profeţiile politice, sunt fericit”.

De fapt, liberalii mi-au luat-o chiar înainte, căci eu nu prevăzusem decât o înţelegere (de mult ticluită de Patriciu) între ei şi PSD, ceea ce este, oricum am lua-o, mai puţin ruşinos. Alianţa lui Crin Antonescu cu Felix Motanul, cu turnătorul Securităţii, cu gestionarul firmei Crescent, cu proprietarul Antenelor cele mizerabil famate ar trebui să deschidă ochii, acum, în ceasul al doisprezecelea, şi ultimilor suporteri liberali oneşti. Adică al celor ce cred în doctrina liberală, trădată abject de bidonul gol Antonescu.

Cu câţiva ani în urmă nu era nicio diferenţă între mine (par egzamplu) şi ceilalţi liberali: priveam cu toţii cu acelaşi dezgust partidul PUR, devenit ulterior Partidul Conservator – şi care n-a fost niciodată nici pur, nici conservator, dacă nu cumva înţelege prin asta conservarea comunismului securistic căruia aparţine Dan Voiculescu. Astăzi însă aceiaşi oameni care-ntre timp au guvernat sprijiniţi de PSD coboară, iată, încă o treaptă pe scara turpitudinii politice şi a trădării ideii liberale în România. După ce era să ne vândă pe toţi, la ultimele alegeri, PSD-ului şi lui Mircea Geoană, iată că azi acelaşi Crin Antonescu defilează de mână cu unul dintre oamenii cei mai nefrecventabili din politica românească. De fapt, în acest moment PNL nici nu mai are, practic, unde coborî mai mult, dacă nu cumva o nouă idee genială nu-i vine marelui conducător: să se facă frate de cruce cu Vadim însuşi.

Înghiţiţi, dragi liberali, înghiţiţi mai departe. Faceţi-vă că nu vedeţi, ţineţi-vă de nas ca să nu miroasă. În definitiv, trecutul securistic al lui Voiculescu este doar un „mic impediment” faţă de marele câştig politic al alianţei, cum vă asigură marele Crin. L-aţi înghiţit pe Geoană, mai luaţi o gură de apă de trandafiri ca să se ducă pe gât şi Voiculescu. Aţi fost gata să daţi o ţară întreagă pe mâna PSD-ului (şi o veţi da în curând, dacă lucrurile vor merge tot aşa), acum daţi mai bine de douăzeci de posturi de parlamentari Antenelor.

Perpetuaţi, adică, în parlament un partid care nu are nicio legitimitate, care trăieşte doar printro televiziune jegoasă şi de o stupefiantă rea-credinţă, care nu reprezintă pe nimeni în afara intereselor politico-economice ale unui mafiot. L-aţi lăudat pe Crin Antonescu până la ilaritate pentru demnitatea sa, pentru faptul că nu se apleacă în faţa lui Băsescu. Iată că azi acelaşi om se apleacă în spatele lui Dan Voiculescu, un personaj politic de zece ori mai nociv. Şi-l veţi vedea de-acum încolo şi-n spatele altora, al tuturor celor care l-ar putea ajuta să se cocoaţe pe tronul României.

Nu asta înseamnă să fii liberal. Nu aşa a procedat partidul liberal de-a lungul istoriei sale. Nu poţi avea demnitate alături de fantoşele cele mai nocive ale lumii politice. Când, acum câţiva ani, la Primăria Capitalei, se înfiripase o absurdă alianţă PDL-PRM, am ţipat cât am putut, deşi eram un susţinător fidel, în acel moment, al PDL. Sau tocmai de aceea. Nu văd azi niciun liberal ieşind din rând, nu văd niciun protest, nu văd nicio condamnare a politicii sinucigaşe a lui Crin Antonescu. Văd pe de-o parte o mare laşitate (din partea celor cinstiţi) şi o mare venalitate din partea celor ce sug bani cu nemiluita de la zisele antene. A fugi de Băsescu ca să te arunci în braţele lui Voiculescu este una dintre cele mai absurde opţiuni luate în absurditatea vieţii noastre politice postdecembriste.

Îngrozitor este, într-adevăr, că partidul liberal arată azi mai monobloc decât era şi cel comunist de pe vremuri. Un om, o ţară, un popor. Nici o grupare disidentă, ca să nu mai vorbesc de vreo minte lucidă. Nici o singură personalitate care să se poată opune dictaturii lui Antonescu. Până şi-n PSD sunt curente divergente, ca să nu mai vorbesc de PDL. Ce fel de democraţie e la liberali? „Vei avea, stimabile, nu majoritate, ci u-na-ni-mi-tate”, par să-i cădelniţeze „nembrii” de rând preşedintelui, zi cu zi şi ceas de ceas. Într-o vreme, Tăriceanu mai deschidea o jumătate de gură. L-au cuminţit şi pe el cu aceleaşi unelte primitive: tirania majorităţii, pumnul în gură.

Aliindu-se cu conservatorii, liberalii se arată asemenea lor: un partid de tombatere. N-am fost niciodată antiliberal, dimpotrivă. Dar anti-PNL sunt azi din toate puterile mele, ca un om care şi-a văzut o veche iubire trădată şi târâtă-n noroi.

*              *

*

ANTONESCU ȘI SECURITATEA. CÂMND DUMNEZEU ÎȚI IA MINȚILE

Mihai Goțiu • 9 ianuarie 2011

*********************************

Țăranii români (nu țăranii proști) au învățat ceva din Biblie: ”Când Dumnezeu vrea să piardă pe cineva îi ia mințile”. Domnul Crin Antonescu a chiulit însă la lecțiile de înțelepciune populară, ignorând faptul că toate aceste pilde nu au venit cu ploaia, ci reflectă experiențele de viață, transmise mai departe, vreme de zeci de generații, de la părinți la copii și nepoți. Dar domnul Crin Antonescu refuză să priceapă și să învețe ceva nu doar din înțelepciunea populară, ci și din ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în România. Ceea ce a văzut ori a avut ocazia să experimenteze chiar el.

Astfel, se pare că domnul Antonescu nu a înțeles de ce fostul său aliat de pe ultima sută de metri a alegerilor din 2009, domnul Mircea Geoană, a pierdut: pentru că și-a asociat numele cu imaginea (în acel moment) a întâiului corupt al țări, cea a lui Sorin Ovidiu Vântu (asta după ce purta ca balast la purtător și imaginile lui Ion Iliescu și Adrian Năstase). De asemenea, domnul Crin Antonescu nu pare să înțeleagă de ce domnul Traian Băsescu a ajuns să fie atât de detestat în aceste zile: pentru că a ales să fie președintele doar a unei părți a românilor (și chiar și pe o parte din aceștia i-a dezamăgit). Pentru că nu s-a sfiit să-i jignească pe cei care nu l-au susținut, la fel cum i-a jignit și pe o parte dintre cei care l-au susținut (dar nu au făcut-o orbește, necondiționat, ci la modul critic).

Neînțelegând nimic din toate acestea (ori ignorându-le premeditat), domnul Crin Antonescu se încăpățânează să repete greșelile făcute atât de domnul Mircea Geoană, cât și de domnul Traian Băsescu. Despre alianța cu domnul Voiculescu am scris deja: faptul că nu a colaborat înainte de 89 cu Securitatea devine un amănunt nesemnificativ, atâta timp cât s-a aliat pe față cu imaginea succesului post-decembrist al Securității. La fel cum nu are relevanță (cel puțin la nivel de mental colectiv) dacă asocierea care se face între domnul Dan Voiculescu și fosta Securitate are sau nu acoperire în realitate. La nivel de percepție comună asta reprezintă șeful Antenelor și Intactului – imaginea succesului post-decembrist al Securității.

Domnul Crin Antonescu nu se oprește însă aici cu gafele și, iritat de criticile aduse din cauza alianței cu PC, plusează: ”Nu dau socoteală în faţa propagandiştilor lui Traian Băsescu şi nici în faţa altor categorii de frustraţi dintr-un partid sau altul”, afirmă domnia sa. Generalizarea, catalogarea la comun a criticilor săi, e exact ceea ce face domnul Traian Băsescu. Iar efectul nu se va lăsa așteptat, pentru că jigniți nu vor fi adversarii politici, ci chiar o parte dintre foștii lui susținători și (mai ales) susținătorii ideilor liberale (care au susținut PNL principial și nu pentru persoana aflată la un moment dat în fruntea partidului). Aceștia chiar au motivele să fie frustrați în momentul în care, în mod public, președintele PNL îi cataloghează ca fiind ”propagandiști ai lui Traian Băsescu”.

Iar dacă încă mai dorește să ajungă la un moment dat președintele României, domnul Crin Antonescu trebuie să accepte un lucru: în caz de victorie, va trebui să dea socoteală tuturor românilor, inclusiv ”propagandiștilor lui Traian Băsescu” ori diferitelor categorii de ”frustrați”. Desigur, poate să aleagă să fie președintele doar al unei găști ori a unor grupuri de interese (politice și economice). Însă mi-e greu să cred că un asemenea discurs și o asemenea imagine publică vor mai fi câștigătoare într-o viitoare confruntare electorală.

*              *

*

CÂT POT ÎNCĂPEA ÎN ACEEAȘI TEACĂ DOUĂ SĂBII ȘI BRICEAGUL LUI VOICULESCU

Cristian Teodorescu • 9 ianuraie 2011

*********************************

Din alianţa pe care vor s-o înregistreze la tribunal PNL + PC şi PSD vor ieşi cît de curînd scîntei. După care doar PC-ul lui Voiculescu va mai lupta pentru menţinerea ei. Asta nu din cauza incompatibilităţii doctrinare între PSD şi PNL, care nu prea există. Cele două partide şi ceva au intrat însă în alianţă din motive suficient de fragile, încît să nu le ţină prea mult timp laolaltă. Crin Antonescu vrea să-şi asigure prezenţa permanentă la televiziunile lui Voiculescu, ceea ce i-ar surîde şi lui Ponta. Voiculescu s-ar alia cu oricine, numai să nu rămînă pe dinafara Parlamentului.

Pentru început, în disputa lui cu Băsescu, Crin e încîntat să dea mîna cu Ponta, dar cînd se vor apropia alegerile parlamentare încîntarea asta îl va părăsi din cauza presiunilor din partid. Dacă ar fi şanse ca PDL să crească de aici încolo, peneliştii ar sta cu capul la cutie, dar cînd ei simt de pe acum că ar putea obţine voturi de la cei care au mers pe mîna PDL-ului, de ce le-ar împărţi cu PSD-ul? Parcă-l aud pe Tăriceanu spunînd că din cauza acestei alianţe PNL ratează şansa istorică de a redeveni primul partid al ţării.

Cel mai cîştigat, deocamdată, din afacerea asta mi se pare Ponta care a barat astfel calea spre PC  lui Geoană şi celor care îl mai susţin pe fostul preşedinte al PSD. Ameninţat de o nouă hemoragie în partid, Ponta intră în alianţă cu gîndul să-i pună cu botul pe labe pe amatorii de dezertare şi pentru a-l termina pe Geoană.

Lui Crin Antonescu se vede de pe acum că-i sticlesc ochii să ajungă la Cotroceni, încît şi pentru el personal alianţa asta ar fi o probă că reuşeşte din postura de prezidenţiabil să coalizeze în jurul lui niscai forţe politice. De ce-ar fi însă Ponta mai fraier, încît să-l lase pe Crin să candideze la preşedinţie şi din partea PSD, cînd îşi poate încerca el însuşi norocul?  El n-are nevoie de alianţa asta decît ca să-i jughinească pe geonişti şi ca să-l ţină în partid pe Vanghelie pînă după alegerile locale. După care, aici sîntem!, Ponta îşi va aduce aminte de idealurile stîngii, care nu poate coabita cu liberalii care au făcut şi au dres cît s-au aflat la putere.

*              *

*

RĂTĂCIREA LUI CRIN ANTONESCU (I)

Ștefan Vlaston • 28 dec. 2010

*********************************

Ultimele declaratii ale lui Crin Antonescu sunt aiuritoare, demonstreaza ca liderul PNL si-a piedut busola politica, daca a avut-o vreodata.

In ultima sa aparitie televizata, Crin Antonescu declara, cu subiect si predicat: “Sugerez o alianţă, o comasare a acestor două mari partide. (…) Trebuie foarte repede să punem la o parte diferenţele dintre noi. Este limpede ce ne uneşte”.

In primul rand ca una este alianta, alte e “comasarea”. Daca alianta este un concept legal, comasare ce inseamna? Absorbtia unui partid de catre celalalt? Si cine absoarbe pe cine, Antonescu pe Ponta sau invers? Mister!

Cat despre afirmatia “Este limpede ce ne uneste”, aceasta este limpede, intr-adevar. Ii uneste ura fata de Basescu si fata de actuala coalitie. E clar. Nu e clar cum poti conduce o tara, o societate, o economie, bazati doar pe sentimentul de ura. Fara directii programatice, fara un minim de doctrina comuna, fara un program de guvernare comun, bazat pe ce? Cota unica sau impozitare progresiva, stat social sau stat minimal liberal, redistribuirea saraciei (ca bogatie nu prea avem) sau sprijinirea intreprinzatorilor, ajutoare sociale sau  libera initiativa ca baza a cresterii economice?

Cand ultimele actiuni ale opozitiei, motiuni de cenzura, contestatii la CCR, participarea la consultarile de la Cotroceni, votul in Parlament, au dovedit o dezbinare mai mare ca oricand, orgolii si lipsa de compromis, risti sa te acoperi de ridicol vorbind de “comasarea” celor doua mari partide, unul de stanga, altul de centru dreapta (cel putin prin doctrina si program). Si ce fac cu nucleul dur electoral al celor doua partide? Se vor pupa ele in Piata Independentei ?

Si cine va conduce noua forta politica “comasata”, Ponta sau Antonescu? Este posibila o conducere bicefala? Cine va fi premierul? Ce pondere sa aiba in guvern? Egale? Cel putin sa se  certe la tv, sa avem circ gratis.

Caragiale mai actual ca oricand. Catavencu si Tipatescu in actiune.

In aceeasi emisiune Antonescu ii considera vinovati pe PD-L-isti pentru “dezastrul economiei romanesti”.  Asta le intrece pe toate. Adica nu Tariceanu si Vosganian sunt vinovati ca au dublat salariile si pensiile, contand pe o “duduiala” economica infinita, ca au praduit 3-4 miliarde de euro in doua luni, inclusiv banii luati pe BCR, ci actualii guvernanti, care s-au trezit la inceputul lui 2009 cu un deficit bugetar de 5,3%, dupa o crestere de 8%, cu arierate de 1,5 miliarde euro, cu dezechilibre structurale in toate bugetele, (de stat, de pensii, sanatate, ajutoare sociale, etc.), cu 1,4 milioane de bugetari, desi luasera tara cu 800.00 de bugetari si 1,5% deficit bugetar in 2005.  Adica toti specialistii romani (Isarescu, Daianu, Baltazar, Croitoru) plus cei de la FMI, UE si BM sunt tampiti, singurii destepti sunt Antonescu, Ponta, Tariceanu si Vosganian.

Isi mai propune Antonescu sa atraga si UDMR de partea lor.

Opozitia a  tot anuntat in lunile anterioare ca zeci de parlamentari ai puterii sunt pregatiti sa treaca la partidele din opozitie, lucru ce nu s-a intamplat si acum isi propun, nici mai mult nici mai putin, sa atraga tot UDMR alaturi de opozitie. Doar ca pragmatismul si intelegerea corecta a fenomenelor sociale si economice este o caracteristica a managementului UDMR. Nu cred ca dau doi bani pe cantecele de sirena ale opozitiei.

Vorbeste Antonescu despre fraudele si coruptia actualului regim. Probabil ca sunt. De ce nu-si prezinta dovezile la DNA, asa cum a facut Catalin Tolontan in cazul Ridzi. Dupa cazurile Solomon, Gutau, Banias, Ridzi si altele, exista premise ca  in   cazurile documentate sa fie intreprinse cercetari penale. Asa este corect. In loc sa vorbeasca ore sir la tv-uri despre coruptie, asa la modul general, mai bine ar duce dovezile pe care le are la DNA, la presa. Altfel, ce credibilitate se asteapta sa aiba? Ca si Stalin a omorat milioane de oameni cu argumentul “se stie” (kak izvestno), ca persoana x este dusmanul poporului. N-am depasit faza asta politica? Se pare ca nu.

Antonescu nu renunta nici la suspendarea Presedintelui Basescu. Nu conteaza daca va avea sau nu, abateri grave de la Constitutia Romaniei. Astea se prezuma a fi existat oricum si pana acum.

In concluzie, exista doua posibilitati. Ori Antonescu n-a invatat nimic din acesti multi ani petrecuti in politica, ori ne crede asa de prosti ca inghitim orice debiteaza domnia sa, seara de seara, pe la tv-urile prietene.

Cu sinceritate si prietenie ii spun sa nu conteze pe a doua alternativa.

*              *

*

RĂTĂCIREA LUI CRIN ANTONESCU (II)

Ștefan Vlaston • 09 ian. 2010

*********************************

Crin Antonescu, seful liberalilor, a gasit doua solutii pentru salvarea Romaniei: se pupa pe gura cu comunismul (PSD) si cu securitatea (PC). Nici ca se putea o combinatie mai mortala!

Dorinta orgasmica de a inlatura de la putere pe presedintele Basescu si PD-L i-a intunecat mintile. Nimic nu mai conteaza. Trecutul de dreapta al PNL, seniorii care refuza sa faca declaratii de sustinere, excluderea Monei Musca pentru acuzatii mai putin grave decat acelea adresate lui Voiculescu, nucleul dur al partidului, care dupa pupatul cu Mircea Geoana, inghitit cu greu,  trebuie sa asiste acum, neputincios, la un menage a trois: Antonescu, Ponta, Voiculescu.

Toata lumea intelege ca partidul lui Voiculescu cauta blana unui dulau sa intre in Parlament, mai putin intelege cum Antonescu accepta sa devina caraus de lux pentru un astfel de  partid minuscul. Cate voturi i-ar aduce PC, cand la trecutele alegeri abia strangea 2-3%?

Care sunt directiile de actiune comune pentru cele trei partide? Nimeni nu stie exact. Si sunt multe de lamurit. Cota unica vs. impozitarea progresiva, sprijinirea intreprinzatorilor vs ajutoare sociale, diminuarea rolului statului vs cresterea influentei statului in toate sectoarele, diminuarea impozitarii vs cresterea fiscalizarii pentru asigurarea bugetului, etc. Iar la impunerea clientelei pe posturi va fi macel in toata regula.

Din 1998 pana in 2008 am fost simplu membru PNL. M-am bucurat cand Tariceanu a devenit premier, sperand ca, in sfarsit,  va trece la modernizarea statului roman. Am tot asteptat dar, crunta dezamagire. Cand am vazut ca nu se intampla nimic in educatie, dar nici in alte domenii, am inceput sa-mi strig public dezamagirea. Drept urmare, am fost dat afara dar am si demisionat. Nu mai conteaza care dintre cele doua variante a contat.

Nu credeam insa ca decaderea PNL va fi asa de dramatica. Faptul ca Tariceanu si Vosganian au lasat bugetele praf si pulbere mai puteam trece cu vederea. Nu i-a dus mintea la mai mult. Dar sa nu te duca mintea si sa vinzi partidul primit in gestiune PSD-ului, cum a facut odinioara Athanasiu cu partidul lui Titel Petrescu, e prea mult. Nici  in visele cele mai negre n-as fi crezut asa ceva.

Cum o alianta bipolara nu s-a prea vazut pe meleaguri dambovitene, e clar ca, de fapt, PSD va conduce valsul. Iar PNL va trebui sa inghita toate piruetele. Ajungand un partid de stanga, anexa a PSD. Asta isi doreste activul PNL? N-as crede, pe multi ii cunosc drept oameni onesti si verticali.

Nici macar nu e o buna strategie. Eliberand culoarul de dreapta pentru PD-L, lupta se va da, la viitoarele alegeri, intre stanga PSD+PNL+PC si dreapta, reprezentata doar de PD-L, caruia nu-i vine sa creada ce bafta a cazut  pe capul sau. De aceea tace chitic, ca mortu-n papusoi. Cum sa nu-i convina asa ceva.

Dar noua, cetatenilor de rand, ce ne convine? Eu cred ca o clarificare a spectrului politic este benefica. Sa avem de ales intre doua partide mari, de stanga si de dreapta. Asa functioneaza parlamentarismul in multe tari si e bine. Nu ne mai zapacesc unii care se declara de dreapta dar au convingeri de stanga si invers.

In curand vom asista la Congresul de fuziune, comasare, alianta, a celor trei partide. La Sala Palatului, in amintirea congreselor PCR.

La masa prezidiului ii vom vedea imperecheati, pentru simbolistica momentului, astfel: Ion Iliescu langa Mircea Ionescu Quintus, Marian Vanghelie langa Neagu Djuvara, Radu Mazare langa Balaceanu Stolnici, Dan Voiculescu langa Dinu Zamfirescu si Victor Ponta langa Crin Antonescu.

Bravos! Felicitari!

In sala, jumatatea dintre participanti cu ochii in lacrimi.

Si uite asa, dupa disparitia PNTCD, inca un partid istoric se duce la groapa istoriei.

Implinind, in mod ironic, blestemul comunistilor.

*              *

*

SOBARU AL II-LEA

Senatul EVZ

Autor: Mircea Mihăieș

Luni, 10 Ianuarie 2011

*********************************

Nu-mi imaginam că gestul dramatic al lui Adrian Sobaru de a se arunca în cap de la balcon va fi imitat cu asemenea promptitudine.

Trebuie să fie vreun semn misterios, deoarece nenorocirea se întâmplă tot în zona liberală a parlamentului, unde căzuse electricianul de televiziune. Încercarea de sinucidere nu vine chiar din senin. Cel care-şi dă drumul în hău, Crin Antonescu, stă de multă vreme pe balustradă, într-o scabroasă (dez) echilibristică politică.

Am obosit să tot scriu despre dezertările lui morale, dar mă simt, în fine, eliberat de singura vină pe care mi-o recunosc: aceea de-a fi avut dreptate prea devreme. Întrebarea din ultimii ani a mai multor prieteni – „Pe ce te bazezi când îl ataci pe Antonescu?” – şi-a primit răspunsul. Un răspuns năucitor. Iată pe ce mă bazam: pe neruşinarea şi inconştienţa celui care s-a căţărat, încet şi inexplicabil, în douăzeci de ani de tăiere a frunzei la câini, în jilţul Brătienilor. Mă bazam pe inflexibilitatea autistă a fanaticului obsedat de putere, pe cinismul mincinosului care nu crede în nimic. Mă bazam pe vasta prostie a fesenistului travestit în liberal. Mă bazam, finalmente, pe faptul că în România nu există un singur balcon şi un singur Sobaru.

Din acest punct de vedere, nicio surpriză. Sinucigaşul e în grafic. A făcut, mai întâi, tabula rasa din partid, a înlăturat vechea gardă, inclusiv slugile obediente din categoria Orban sau trădătorii din familia Tăriceanu. S-a descotorosit prin şantaj şi arguţie avocăţească de posibilii contracandidaţi. A promovat o garnitură de yesmen-i surzi şi muţi, în aşa fel încât să n-aibă cine protesta la trăsnăile sale cotidiene. Când le reproşam tăcerea în faţa abuzurilor acestui Arturo Ui, prietenii liberali încheiau discuţia cu un argument, în opinia lor, forte: „Atâta vreme cât are 25-30 la sută în sondaje, e intangibil”. La cât de credibile sunt măsurătorile comandate de partide, Antonescu poate să urce şi la sută la sută. Realitatea implacabilă arată că individul a reuşit să facă ţăndări o formaţiune care, în condiţii normale, ar fi trebuit să aibă o contribuţie decisivă la modernizarea României.Ce mă scârbeşte nu e, totuşi, sinuciderea lui Antonescu, ci tăcerea vinovată a numelor cândva importante din PNL. Ce v-a putut face, oameni buni, acest individ? Cum de-a reuşit, în timp-record, să vă amuţească? Cu ce vă are la mână? Cât sunteţi de şantajabili? De ce vă temeţi mai mult: de gura lui spurcată sau de mâna de fier, ce vă controlează carotida, a lui Patriciu? Ce-a mai rămas, în vremea domniei isterice a lui „Chucky”, din dorinţa de înnoire, de la începutul anilor ’90, a unui Horia Rusu? E sugestiv că un singur liberal, dintr-un partid de optsprezece la sută, Raymond Luca, are curajul delimitării de alianţa dintre Felix şi „Chucky”. Ceilalţi, membri de partid sau tovarăşi de drum, tac apăsat. Încă o dovadă că ceea ce îi uneşte nu sunt valorile politice comune, ci ura împărtăşită.Intimidaţi de aplombul, până ieri cu nuanţe de roşu, şi, începând de azi, cu fibre de securism felixiot, al întâistătătorului din partid, liberalii con – simt să devină garantul celei mai reacţionare, nostalgic-comuniste şi securiste zone a politicii româneşti. 

E suficient să te uiţi la organele de presă ale PC, Antenele şi „Jurnalul naţional”, ca să vezi direcţia pe care s-au înscris, sub Antonescu, liberalii. Până şi PSD-ul, moştenitorul comunismului ideologic, e mai raţional decât oa menii de sub pulpana lui Dan Voiculescu. Că pentru Crin Antonescu nu există decât oportunităţi, că pentru el memoria reprezintă cârpa de şters mizeria momentului, şi nimic mai mult, nu e o noutate. Obişnuit să manevreze cu ocaua mică, n-are complexe să folosea s că standarde duble. Pe vremea când – aşa cum arată Cristian Pătrăşconiu pe blogul său -, Mona Muscă, omul cel mai popular al PNL-ului, îl ţinea în umbră, Antonescu a ţâşnit coleric din insignifianţa veşnicei adormiri şi-a devenit de-o intransigenţă vecină cu ghilotina. Atunci, a simţit că poate prinde un loc mai în faţă, deşi CNSAS-ul încă nu-şi dăduse verdictul. Atunci, era de-o intoleranţă luciferică. Atunci, securiştii îi provocau vomă, făcându-l să regurgiteze principial.

Astăzi, deşi ştampilat în frunte, Dan Voiculescu e frecventabil. Ba chiar îngurgitabil. Cu Antene cu tot. Nu-ţi trebuie multă imaginaţie să prevezi că înjosirea PNL nu-i va aduce procente, ci ponoase. Dintr-o simplă mişcare, PNL-ul i-a adăugat între inamici şi pe pesedei, deposedaţi de partidul pe care-l foloseau pe post de bordel. Prostia incomensurabilă, de tip Geoană, a liderului penelist are un singur rol: să arate câte parale face alternativa (imaginară) la Traian Băsescu. Aduni, scazi, te scarpini la ceafă, mai zvârli câţiva gâdea, badea, ciutaci pe cântar. Degeaba. Orice-ai mai pune pe talger, obţii la infinit acelaşi rezultat: zero lei şi zero bani. Ce nu se poate contabiliza sunt datoriile acumulate şi costul ruşinii de pe blazonul penelist. Dar astfel de amănunte nu-i dau lui „Chucky” insomnii. Somnul lui Antonescu nu e din categoria „sfetnicilor buni”, ci din speţa coşmarurilor născătoare de monştri.

P.S.: Reacţionând drastic la impostura şi imoralitatea liberalilor din epoca Antonescu, la alianţa vinovată cu „partidul-televiziune”, Vladimir Tismăneanu a decis să returneze Premiul „Ion I. C. Brătianu”, conferit de PNL în 2001.

*              *

*

DEVIS GREBU

*********************************

Via Cristian Pătrășconiu (Facebook photos)

 

*              *

*

FELIX ȘI CÂRLANII – SAU PLANUL OPOZIȚIEI DE A PIERDE ȘI ALEGERILE VIITOARE

Senatul EVZ

Autor: Sorin Ioniță

Marți, 11 Ianuarie 2011

*********************************

Mereu m-am întrebat în ce o fi călcat Băsescu când era mic de are norocul ăsta: nu doar să câştige alegeri după alegeri la milimetru, dar şi să fie cadorisit de soartă cu atare adversari politici.

Cu popularitatea redusă, cu PDL prăbuşit în sondaje, cu o criză care nu se mai termină şi doar un an jumătate până la prima confruntare la urne, ai fi zis că timpul joacă pentru oponenţii săi. Când colo, trăim un nou moment stelar din categoria „Geoană, dragostea mea”. În loc să stea liniştiţi să se uite la film cu punga de popcorn în braţe, aşteptând ca Boc să aducă bugetul ţării pe linie, iar ei să culeagă roadele, cum e regula în politică, marii lideri români de opoziţie nu se pot abţine şi acţionează, strategizează, se dau tumba, ca să se vadă la TV. Pare să fie ca scărpinatul în public: contraproductiv, dar irepresibil.

Nu era suficient că liberalii defilau cot la cot de câţiva ani cu partidul lui Voiculescu (ştiu, dar hai să păstrăm convenţia de limbaj, că ăla ar fi un partid) şi cu PSD, având ca fixaţie demolarea individuală a lui Băsescu. Asta le dădea oricum acces nelimitat la vuvuzelele electronice ale mogulului, dar păstrau măcar aparenţa independenţei. Nu e clar ce câştigă în plus dl Antonescu dacă se agaţă cu acte de sacoul bej în carouri al lui Voiculescu, model Romarta, circa 1976. Dar ce pierde, e limpede: pretenţia de onorabilitate, plus coerenţa propriului partid şi a electoratului său, care, totuşi, nu e compus doar din fanatici dispuşi să înghită orice din ură faţă de preşedinte.

Toate astea sunt însă nimic pe lângă viziunea luminoasă a dlui Ponta, care a ridicat jocul la nivelul 2: într-o emisiune TV şi pe blogul personal a spus cu subiect şi predicat că PSD se va alătura construcţiei, formalizând-o la notariat, astfel încât cele trei partide să meargă împreună în viitoarele alegeri. La localele din vara lui 2012 şi parlamentarele din acelaşi an, PSD, PNL şi PC ar urma să aibă liste comune, deci vor agrea în prealabil asupra unul algoritm de împărţire a candidaturilor la primării, Consilii, preşedinţii de judeţe şi colegii parlamentare. Cu alte cuvinte, filialele se vor înţelege asupra câte unui singur om care să se bată cu candidatul PDL în fiecare dintre aceste competiţii, lăsând în afara cursei pretendenţii din celelalte două partide. Iar resursele vor fi puse cu onestitate la comun şi fiecare va trage pentru colegul de la cealaltă formaţiune.

Întrebarea crucială nu este cât e de probabil să se întâmple asta – ci, în fond, de ce? Pentru care motiv să te angajezi în aşa o construcţie complicată, dictată de la centru contra a sute de micro-interese locale, şi cu ce rezultat net anti-PDL? Altul, adică, decât acela de a reînvia guvernarea din morţi, polarizând politica românească în două tabere, de unde până acum PDL era atacat din toate direcţiile, dând acestuia posibilitatea să iasă din defensivă.

După cum s-a văzut în 2008, a fost o naivitate să speri că într-o atmosferă atât de personalizată, centrată în lideri, decalarea parlamentarelor de prezidenţiale ar putea produce campanii mai raţionale. În 2012, ca şi data trecută, vor fi toate otova, cu primari, prezidenţiabili şi prim-ministeriabili trăgând cu toate tunurile. Deci Băsescu va avea ocazia perfectă să se dezlănţuie contra unei alianţe contorsioniste, ce îşi va reconcilia cu greu ideile despre impozitare şi proprietate, deasupra căreia va pluti zâmbetul serafic al Securităţii. Iar publicul va avea o alegere simplă: lista pestriţă a lui Boc, sau lista pestriţă a alianţei antifasciste şi antiimperialiste Ponta-Antonescu-Voiculescu, ce practică deja o gargară rococo faţă de care Caragiale e mic copil. Nici nu merita PDL să ajungă aşa de uşor în situaţia de bătălie 50-50%.

În plus, ce sens are să anunţi o asemenea alianţă cu termen de valabilitate 2019, ţinută împreună doar liantul anti-anticorupţiei şi ostilitate faţă de Băsescu, din moment ce acesta nu va mai fi oricum preşedinte din 2014 încolo? Cât de plauzibil este că baronii PSD, cei ai PNL şi firmele lui Voiculescu vor guverna liniştiţi împreună dacă singura idee politică pe care o au acum în comun – suspendarea preşedintelui – nu va mai fi de actualitate, iar DNA, ANI sau alte instituţii care mai deranjează cât de cât politicienii vor fi puse rapid cu botul pe labe în primul an de la preluarea puterii de noua echipă galactică?

Marele câştigător din acest plan este, bineînţeles, Voiculescu. Pentru a N-a oară se va strecura în parlament (şi în conducerea acestuia) deşi are doar zecimale de voturi, jucându-şi avantajele comparative mai abil decât cârlanii cu care s-a întovărăşit: faţă de adolescenţii întârziaţi Ponta şi Antonescu, are în plus o televiziune pe care le-o flutură în faţa ochişorilor pofticioşi de luminile rampei; faţă de mogulul-filosof al culturii Vîntu are în plus un partid şi un cash-flow mult mai bun.

*              *

*

CTP se îndoaie

Habar n-am drept CE e luat CTP la „Gândul” și nici în ce hal material și moral o fi ajuns, dar, după ce s-a crezut „crucișătorul” și „gurul” presei românești, să trebuiască să accepte ca pe editorialul său și alături de propria poză să apară o ASTFEL de reclamă, mi se pare groaznic de umilitor.

De fapt, vecinătatea imagistică poate nu e nici întâmplătoare, nici nepotrivită. Ba din contră.

***

© Alexandru Dan Mitache • 2010

Manelism jurnalistic – Lelia Munteanu, „(Udrea)²”

*

În ziarul lui CTP („Gândul”) a apărut un articol satiric-denigrator, care este un model de manelism jurnalistic.

Atenţie! I-a plăcut şi lui Prelipceanu, pentru maxima bună-credinţă a autoarei.

*

Subiectul articolului-manea este doamna…

*

Autoarea articolului-manea este doamna (sau domnul?)…

*

Mai contează articolul?

*

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

A-nnebunit… marota!

Să-nnebunesc dacă n-a-nnebunit nebunul!

Distinsul domn Cristian Tudor Popescu, cel cu frământările existenţiale legate de băşinile doamnei Ridzi, cel cu „treling” şi şosete albe, cel cu obsesii erectile şi idiosincrazii sexuale, în fine cel premiat constant pentru harul de a fi nebunul de pe tabla de şah a editorialisticii contemporane, istericul scrâşnitor, profundul lugubru, angelul neradios, sastisitul, gurul, genialul onanist literar CTP… a dat-o-n bară.

Stalacmitul jurnalisticii româneşti a scris ieri un editorial în ziarul „Gândul” (pe care nu ştiu de ce-l pedepseşte frecventându-l), intitulat „Partidul ticăloşit„. Dintr-un preaplin de nu’ş ce hormon care-i dă mereu pe-afară, sau poate doar din disperarea că ziarul nu se vinde nici pentru ambalat flori, ca pe vremuri ziarele sovietice, CTP, în calitate de autoproclamat „membru al României” (obsesia falică răzbate iar din şliţul frunţii autorului), se dedă la un nou „miştou” cu priză la publicul Zăvorancei şi al Mircicului. După „Un cadavru umplut cu ziare”, CTP ne oferă aproape zilnic un… ziar umplut cu cadavre. Opintelile sale scrise, ca şi cele televizate, sunt din ce în ce mai des de-un penibil absolut. Ceea ce nu înţelege CTP este că, în planul business-ului, i-a luat faţa (şi o parte dintre cititorii nevrotici antibăsescieni) alt exaltat, Nistorescu. Încercând, cu orice preţ, să capteze atenţia cu articole de acest gen, CTP face precum înecatul care se trage de păr sperând să se salveze. În cazul său chiar şi părul lipseşte.

Cum subiectul zilei era Cozmâncă, trebuia să-l mânce şi pe CTP subiectul. Sau obiectul… nu mi-e clar. Căci articolul este aparent un fel de scărpineală la picior de lemn. Opţiunea politico-prezidenţială a Popescului cred că nu se poate schimba atât de radical, în ciuda unui diagnostic sever şi rezervat privind mentalu-i agitat.

Dar ce ne spune, în esenţă, un CTP furios pe bietul Cozmâncă, căruia i se interzice dreptul cetăţenesc la opinie, la liberă asociere şi la cuvânt? CTP cade pradă unei memorii involuntare care nu operează cu celebra madeleine proustiană, ci cu plezirurile lui eterne de fost pionier asiduu şi nostalgic, de astă dată cotropindu-l amintirea lui Valvârtej, căpitanul vasului „Bătrâna carapace” (producţie TV de prin anii ’60). Ei bine, Cozmâncă este poreclit în articol chiar „Batrâna Carapace”, ceea ce sună foarte draguţ în comparaţie cu „Bătrânul edec”, care este o mojicie marinărească de ultima speţă, nu-i aşa? A propos de astfel de antiteze… Vanghelie facea, deunăzi, morală bărbaţilor din PD-L că se pun cu o femeie, respectiv cu Androneasca. Din poziţia cavalerească a celui care a garantat-o pe Ambramburica am dedus că doamnele purtătoare nefericite de penis din PSD – gen Hrebenciuc, Năstase, Dragnea sau Bănicioiu – s-au luat de Elena Udrea cu poşeţica, ca de la femeie la femeie. Bă, prost mai e primarul ăsta! Vă daţi seama cum sunt cei pe care reuşeşte, iată, să-i învârtă şi mai ales să-i garanteze.

OK, făcut harcea-parcea pentru curajul (de tip Vasile Paraschiv) de a fi criticat partidul dinlăuntru, dar mai ales de a fi trecut de partea lui Oprescu – acest încurcă iţe –, Cozmâncă devine brusc jenant, ticălos, ipocrit, etc. Pe când scotea cu arcanul ţărănimea la vot două zile la rând pentru a valida porcăria de constituţie iliescian-năstăsiană pe care o avem şi pe când inventa pomana, turismul electoral şi votul multiplu nu era decat un bun organizator.

« „Au privatizat partidul”, zice dl. Cozmâncă. Adică cum? Adică PSD era al statului şi s-a privatizat? Nu cumva era invers, statul era al PSD-ului?»

Acest Nea’ Caisă, care a devenit de mai mult timp Cristian Tudor Popescu, continuă să-şi considere cititorii care-l iau în serios drept mai proşti decât sunt şi să-i ia la perpulis. El se face că nu înţelege ce a vrut să  spună Bătrâna Carapace cu „privatizarea partidului”. Nu, dom’le CTP, Cozmâncă a vrut să spună că PSD, ca orice partid democratic, aparţine, sau ar trebui să aparţină MEMBRILOR săi şi nu liderilor săi vremelnici sau unei clici care întinează nobilele idealuri. Ideea era că aceştia au privatizat, în beneficiu propriu, o organizaţie în esenţă colectivă. Cum să aparţină un partid… statului?!? Clişeul «”privatizare” vs „stat”» este cel puţin o dovadă de eşec al inteligenţei, utilizat doar pentru a-i ieşi editorialistului ideea-forţă „statul era al PSD-ului”.

Chestia naşpa este că Cristian Tudor Popescu, prin acest articol, îşi sparge capul în două locuri.

Pe de o parte el se situează, prin excludere şi fără echivoc, în tabăra candidatului Crin Antonescu. Băsescu ştim cum e în viziunea tulbure a jurnalistului; Geoană reprezintă, iată, «o formaţiune politică constituită în vederea comiterii de infracţiuni morale (cu privire la celelalte, Justiţia se va pronunţa în decursul acestui secol) pe teritoriul României»; iar Oprescu este un «om adevărat, serios şi demn, care nu se uşcheşte de la primărie la mai mare, ca alde Băsescu sau Ciorbea, după câteva luni, ci după mai bine de un an.»

Pe de altă parte comite o gafă monumentală, dându-şi cu stângu-n dreptu’, căci, luându-l gura pe dinainte şi arătând ce pacoste istorică şi indelebilă este PSD-ul pentru România, demonstrează, de fapt, că Băsescu şi PD-L-ul rămân singura alternativă la certa hegemonie parlamentară şi guvernamentală a PSD-ului care s-ar instaura în situaţia în care la Cotroceni ar ajunge Geoană sau Antonescu. Ambii au declarat că atât actuala coaliţie cât şi structura executivului vor dispărea şi nu e greu de imaginat că PNL-ului i se va permite să participe la guvernare exact atât cât îi trebuie lui Patriciu să-şi facă mendrele prin meandrele concretului.

Ebrietatea de idei şi de cuvinte a lui CTP i-a jucat, de data asta, o festă.

Mă întreb dacă gurul îşi va rezolva problema schimbând nesimţit placa ca şi când nici n-ar fi mâncat usturoiul acestui articol, sau dacă va da vina pe-o rătăcire provocată de perfida blondă.

Marota domnului Cristian Tudor Popescu este el însuşi.

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009