Din ciclul „Mentalități românești”… VOLUPTATEA ABERAȚIEI

Cazul din episodul de astăzi al ciclului „Mentalități românești” decurge din cel anterior cu DELAȚIUNEA.

Despre Simona FICA, numai de bine. E deja notorie pentru cretinismele și minciunile pe care le debitează și pe care le răspândește în mod… „exploziv”, spre deliciul unui anumit tip de public stăpânit de VOLUPTATEA ABERAȚIEI.

Ea este autoarea celebrului articol din octombrie 2009 «DOSARUL DE SECURIST AL LUI CRIN ESTE 2456sca/ DSS 01429. A FILAT MINORE, ÎNTREŢINÂND ŞI RELAȚII SEXUALE CU ELE!».

Acum, întoarsă politic pe dos, cu fundul în cap și capul în fund, sau ca românca imparțială, duduia FICA (sună italienește, nu? ca și mecla…) produce marfă pentru tâmpimea cu cifre mici dar avidă de cifre mari, împopoțonându-și „opera” cu un „senzațional” de tip otevist despre Elena Băsescu. Textul ei, spre rușinea neamului românesc, se pare că face furori alergând ca mail-ul și ca gândul pe la toată lumea. Aștept vreun Bănicioiu sau vreun Ghișe să sară cu vila în plisc.

Pentru cine poate „mușca” o asemenea gogomanie, ca aceasta cu vila de apropae UN MILARD DE EURO a EBEI evocată și dată-n gât în articol, iată, în continuarea lui, articolul „replică” al Laurei Cernahoschi de pe „VoxPublica”.

*           *

*

NOUĂ SUTE DE MILIOANE DE EURO, VILA de pe RUE Périé Mazamet Nr. 12, PARIS. PROPRIETAR ÎN ACTE: ELENA BĂSESCU!

«Pe strada Périé Mazamet, la numărul 12, se află cea mai luxoasă vilă din zona Parisului, însăşi strada respectivă fiind una de „fiţe”, unde doar bogătaşii lumii îşi pot permite să locuiască. Imobilul este o rarirate pe piaţa imobiliară franceză deoarece a aparţinut unor înalţi demnitari ai Franţei. O astfel de achiziţie, atât în Franţa, cât şi în mai toate ţările Europei Occidentale, necesită ani de muncă şi un credit ipotecar pentru care cineva ar plăti aproape toată viaţa. Şi totuşi, ea a fost cumpărată, cu PLATA INTEGRALĂ (9 sute de milioane de euro!) – in preţul acesta intră şi două vile, mult mai mari, vecine cu prima (în care au fost cazaţi ofiţeri SPP din garda duduii prezidenţiale), de către Elena Băsescu! Interesant de aflat de unde a avut „fata lui tata” banii cu care a cumpărat superba casă. Mai mult ca sigur, această nedumerire se va adăuga celorlalte suspiciuni pe care opinia publică le are cu privire la prosperitatea familiei lui Traian Băsescu (NOTA REDACŢIEI: informaţiile ne-au fost puse la dispoziţie, printr-un important om de afaceri francez, la rândul său europarlamentar, chiar de către reprezentantul agenţiei imobiliare pariziene prin care EBA şi-a achiziţionat bijuteria locativă de 900.000.000 euro, bani gheaţă!). De unde a avut banii, având în vedere că ilustrul său tată este bugetar cu un salariu de 4000 RON, mama este casnică, iar salariul său de europarlamentar – chiar dacă e consistent – nu i-ar ajunge nici să cumpere un perete al acestei vile? Probabil că din… succesuri, nu?»

Simona FICA

exploziv news

*           *

*

EBA ȘI VILA DE 900 DE MILIOANE. DE EURO
de Laura Cernahoschi

«Am primit zeci, ce zeci! Sute! de e-mailuri referitoare la casa pe care şi-ar fi cumpărat-o EBA la Paris. M-am plictisit deja de subiectul ăsta şi m-am hotărât să tranşez o dată pentru totdeauna prostia asta. Conform e-mailurilor care circulă de nebune prin poşa electronică românească, preluate apoi de bloguri bezmetice şi uşor lansatoare de zvonuri, dar confirmate şi de ditai europarlamentarul (e drept, un europarlamentar căruia i se taie adesea microfonul, pentru că bate câmpii şi în plenul de la Bruxelles) – vorbim de Corneliu Vadim Tudor – EBA şi-ar fi cumpărat o vilă la Paris, în valoare de 900.000.000 de euro, cu bani gheaţă. Ba, mai mul, bloggerii care vorbesc despre această “bijuterie locativă” – cum îi spun ei, postează şi o fotografie a respectivului imobil:

Pentru că vreau să pun capăt naivităţii unora dintre concetăţenii noştri, care insistă cu această prostie, vreau să îi rog să ia în considerare următoarele fapte:

1. Nu există locuinţă de 900.000.000 de euro pe acest pământ. Scurt. Adică aproape un miliard, că la sumele astea, ce mi-e o sută de milioane…Cea mai scumpă casă care s-a vândut vreodată, Villa La Leopolda, a fost cumpărată acum vreo doi ani cu vreo 370 de milioane de euro. În plus, vila asta de 370 de milioane arată cam aşa:

Vila „Leopolda” – Nisa, Franța

Ceea ce mă face să trec la punctul

2. Căsuţa aia din poza vehiculată de bloggeri, pe care am postat-o şi eu mai sus, nu vi se pare cam modestă? Fără curte, lipită de vila de alături, pare mai degrabă o căsuţă burgheză. Acuma, serios, oricât de şic ar fi cartierul, căsuţa aia nu are cum să coste mai mult de cinci milioane. Serios, îi dă ruşini palatul lui Videanu de pe terenul bisericii de la Snagov…

3. Nu se plimbă nimeni cu 900 de milioane de euro cash. Nu are nimeni o asemenea sumă, cash. Nici măcar ăia din topul Forbes. Şi, în sfârşit, ajung la punctul

4. Nu v-aţi săturat să luaţi de bun ce vă toarnă pe gât Vadim Tudor? Vă asigur că el nu crede tot ce spune, iar atunci când declară că dovezile lui constau chiar în statutul său de europarlamentar, mizează pe faptul că beneficiază de imunitate, orice tâmpenii ar înşira.

Acum, să nu mă înţelegeţi greşit. Cine citeşte textele mele din când în când ştie că o simpatizez pe EBA ca pe sarea în ochi, dar aş prefera ca duşmanii săi să o atace cu arme credibile…

PS: În timp ce căutam declaraţiile aberante ale tribunului, am găsit în România Mare o ştirucă: Se închide Voxpublica! Staţi liniştiţi, la locurile voastre. Voxpublica se închide aşa cum şi-a luat EBA vilă de nouă sute de milioane de euro. 😀 »

***

© Alexandru Dan Mitache • 2010

Ţoapa şi bestia

Antena 3 – amendă maximă de 100.000 de lei pentru acuzaţiile aduse Narcisei Iorga, membru CNA

de C.M. HotNews.ro • Marţi, 15 decembrie 2009, 14:56

________________________________________________________

«CNA a amendat, marti, postul Antena 3 cu amenda maxima – 100.000 de lei – pentru editia emisiunii Stirea zilei din 9 decembrie, in care Gabriela Vranceanu Firea si invitatul sau, Corneliu Vadim Tudor, au adus acuzatii la adresa Narcisei Iorga, membru CNA. Forul a considerat ca membrului CNA i-a fost incalcat dreptul la demnitate si propria imagine.

In editia respectiva, Vranceanu Firea a spus despre Narcisa Iorga ca nu ar respecta legea si ar face abuzuri si ca va regreta toate amenzile pe care le propune si le provoaca la CNA.

Nici invitatul Corneliu Vadim Tudor nu a ratat ocazia sa aduca jigniri la adresa CNA si a Narcisei Iorga, despre care a spus, printre altele, ca ar fi trait cu soldatii sarbi cand facea corespondenta in Kosovo si ca „e sluga lui Traian Basescu si a lui Adriean Videanu cu care a trait”.

Afirmatiile celor doi au fost facute in contextul in care, in aceeasi zi, CNA amendase postul Antena 3 cu 30.000 de lei pentru difuzarea unui exit-poll in ziua alegerilor, inainte de ora 21.00, si abordarea unor teme electorale in editia de duminica a emisiunii Stirea zilei, fapt interzis de normele in vigoare. Atunci, Narcisa Iorga propusese amenda maxima posibila pentru neregulile respective – 100.000, propunere cazuta la vot in cadrul CNA.

Narcisa Iorga nu a participat, astazi, la discutiile pe aceasta tema, in cadrul sedintei publice a forului.

Contactata de HotNews.ro, Iorga a spus ca discuta, in prezent, cu avocatul sau pentru a da in judecata atat trustul Intact, pentru acuzatiile ce i-au fost aduse in mai multe emisiuni moderate de Vranceanu Firea si Mircea Badea, cat si pe Corneliu Vadim Tudor pentru afirmatiile facute in emisiunea Stirea zilei.

„Mai ramane doar ca CNA-ul sa ne inchida postul. Asta e tot ce le-a ramas de facut, mai ales daca indraznim sa spunem ceva rau despre unii din membri CNA-ului. Multumim, in egala masura, in primul rand PDL-ului, care are trei membri acolo, cat si PSD-ului si PNL-ului”, a spus Sorin Oancea, director general al Antena 3, pentru Mediafax, ca urmare a deciziei CNA de a amenda postul cu 100.000 de lei.

Iata cateva dintre afirmatiile celor doi din timpul emisiunii, conform monitorizarii CNA:

Corneliu Vadim Tudor: Cine-i CNA-ul asta, e Dumnezeu pe pamant? Cine-i Narcisa Iorga asta de terorizeaza presa? Ca acuma ma ocup de ea. Cenzura s-a desfiintat prin Constitutie.

Gabriela Vranceanu Firea: Se va dovedi cine este. Eu ii transmit doar ca daca mai indrazneste sa pronunte numele meu in anumite contexte peiorative si sa faca aprecieri la persoana mea voi spune si eu pe post cu martori cum era scoasa din toaleta Jurnalului National cand lucra acolo.

Corneliu Vadim Tudor: Beata moarta…

Gabriela Vranceanu Firea: Eu nu spun deocamdata nimic. Daca mai indrazneste…

Corneliu Vadim Tudor: Dar cum traia cu soldatii sarbi in Kosovo? Cand facea pe corespondenta in Kosovo.

Gabriela Vranceanu Firea: Voi veni si eu si voi spune ceea ce stiu si nu cred ca-i va fi foarte moale. Ca se plangea ca are copil si ca-i pare rau sa afle despre ea anumite lucruri.

Corneliu Vadim Tudor: Cu cine a facut copilul ala?

Gabriela Vranceanu Firea: Nu stiu si nici nu ma intereseaza. Cu un barbat probabil.

Corneliu Vadim Tudor: Legatura e ca barbatul ala a fost angajat la Academia „Alexandru Ioan Cuza” de Politie, ca lector, de catre Vasile Blaga. Si ea e sluga lui Traian Basescu si a lui Adriean Videanu cu care a trait.

Gabriela Vranceanu Firea: Deocamdata nu respecta legea, face abuzuri si deocamdata vede paiul, dar nu vede barna, s.a.m.d. (…)

Corneliu Vadim Tudor: Ajunge sa se uite in oglinda si la televizor, si sa se compare cu tine. Tu esti frumoasa ca Marilyn Monroe si ea e Pena Corcodusa…

Gabriela Vranceanu Firea: Sa nu exageram.

Corneliu Vadim Tudor: E baba-harca, s.a.m.d.»

Orice ar fi, Crin Antonescu a pierdut definitiv, PNL a devenit o sucursală a PSD (updated)

Îl aud pe Cristian Tudor Popescu, votant Crin Antonescu, deci luzăr, clamând că presupusa „victorie” a lui Geoană se datorează lui Antonescu.

Să facem un calcul de care CTP nu este în stare…

Nr. alegătorilor înscrişi pe listele electorale: 18.293.277

Procent de participare (la ora 21:00): 56,99%

Număr de alegători care au votat: 18.293.277 × 56,99%  = 10.425.338


Nr. voturi pro-Geoană (conf. INSOMAR): 10.425.338 × 51,2% = 5.337.773

Nr. voturi pro-Băsescu (conf. INSOMAR): 10.425.338 × 48,8% = 5.087.565

Diferenţă de voturi: 250.208! (updated!)

Să ne amintim că Gigi Becali a obţinut în turul întâi 186.390 de voturi, iar Corneliu Vadim Tudor a obţinut 540.380 de voturi, cei doi trimiţând spre Geoană un total de 726.770 de voturi în turul doi! Chiar dacă admitem că numai jumătate dintre votanţii lui Vadim şi Becali au ascultat de porunca de la centru (simpatizanţii celor doi lideri sunt extrem de disiplinaţi), tot sunt 363.385 de voturi!

Să ne amintim (şi să îi amintim şi lui Cristian Tudor Popescu) că Antonescu a obţinut în turul întâi… 1.945.831 de voturi ale tot atâtor liberali. Statistic vorbind, aproape niciunul dintre aceştia nu i-au urmat nici îndemnul, nici politica, nu l-au ascultat şi nu-l mai vor.

Indiferent de rezultatul final al alegerilor, domnul Crin Antonescu ar trebui să demisioneze din fruntea PNL, dacă nu s-ar agăţa disperat de obsesia lui patologică.

Din păcate, din această seară, PNL a dispărut de pe scena politică devenind o sucursală a PSD, indiferent ce va fi.

Va redau un dialog imaginar între negociatorii celor două partide, PSD şi PNL:

Ludovic Orban: Bă, Viorele, na că vi l-am scos pe Prostănac preşedinte, noi cu neamţu’…

Viorel Hrebenciuc: Ascultă, Şică… Ia mai du-te-n mă-ta cu Crinu’ tău cu tot! Dacă nu ieşeau ai lui Vadim, luam muie… Unde sunt alea două milioane cu care vă lăudaţi? Bâşt!

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

De ce este Crin Antonescu un prost…

*

Crin Antonescu

este un prost pentru că:

*

*

*

1. Este un SUPER CONSECVENT, aşa cum admirativ l-au catalogat toţi apropiaţii, inclusiv fanul şi votantul său declarat CTP.
Un cunoscut adagiu care aparţine, culmea, lui Vintilă Brătinau, spune, însă, pe bună dreptate, că NUMAI BOU-I CONSECVENT!

Înţelegem, implicit, de ce şi CTP este pe aceeaşi lungime de undă cu consecvenţa dusă la absurd.

2. Pretinde şi susţine că Traian Băsescu nu ar fi un politician de dreapta, ci unul populist.
Definiţia comună a populismului indică „o atitudine favorabilă satisfacerii dorințelor poporului, chiar în detrimentul intereselor reale ale acestuia.” (DEX)

Ori, numai un prost poate spune aşa ceva despre un politician care îşi asumă cele mai dure şi mai nepopulare măsuri anticriză şi de reformare a statului chiar în timpul propriei campanii electorale. Băsescu face, deci, exact inversul a ceea ce ar face un populist. Dar, în schimb, Antonescu nu vede că partenerul său politic, Geoană, este întruchiparea populismului şi a demogogiei.

3. Nu explică niciodată şi nimănui mecanismul politic sau juridic prin care ar putea controla sau garanta, în vreun fel, aplicarea „condiţiilor” pe care se laudă, toată ziua bună ziua, că le-ar pune PSD-ului şi lui Geoană, indiferent de promisiunile acestora. Cine şi cum îi garantează naivului Antonescu că Geoană va avea voie de la greii partidului – şi de la soacră-sa, cea nedată afară din casa RAPPS-ului – să-l desemneze pe Iohannis premier?

Este clar, pentru orice alt prost mai mic, că, odată ajuns la Cotroceni, PSD-ul îşi va pune un premier propriu (neputând să rişte vreo năzbâtie morală a unui neamţ),  iar PNL-ului i se va arata, cu ridicări din umeri, curul. Iar Geoană, diplomat, îi va replica pururi nedumeritului şi absentului Crin: „Promettre c’est noble, tenir c’est bourgeois…”

PNL-ului îi va mai rămâne doar fie să moară repede, demn şi consecvent, în opozitie, cu revoluţie în teritoriu, fie să accepte, umil şi jalnic,  o sinecură guvernamentală măruntă, uitându-l pe Iohannis în debaraua politicii, făcând ciocul mic şi… aplecându-se benevol după săpun.

Mai ştie cineva altă variantă mai avantajoasă pentru PSD?

4. Nu înţelege un alt fapt simplu şi evident: deşi a clamat şi a urlat pe toate drumurile şi la toate televiziunile, în întreaga ţară şi de-a lungul întregii lui campanii electorale, solo, în cor sau în canon cu tot felul de tipi moralmente bizari, ca Mircea Toma sau Cristian Pârvulescu, că referendumul lui Băsescu este anticonstituţional, ilegal, imoral, nul, zero, rău, fentos, inutil, dictatorial, abuziv, etc… 94%(!) dintre cei care s-au prezentat la vot NU l-au luat în seamă pe Antonescu, NU i-au luat în serios isteriile, NU au boicotat referendumul (ca Iliescu), ba chiar 78% (pentru unicameral), respectiv 89% (pentru concedierea a 171 de parlamentari) AU FOST DE ACORD CU BĂSESCU, NU cu Antonescu, al cărui sfat l-au IG-NO-RAT!

5. Este incapabil să citească şi să înţeleagă rezultatele statistice privind propriul său electorat, pe de o parte, şi cele ale lui Traian Băsescu şi Mircea Geoană, pe de altă parte. Antonescu nu pricepe că electoratul liberal este foarte apropiat, structural, de cel care îl susţine pe Băsescu şi nu are nimic de-a face cu segmentele sociale majoritar marginale: cele cu studii primare, cu vârsta de peste 50 de ani, sau din zone geografice defavorizate, aşa cum sunt cele care l-au votat pe Geoană.

A-i pune pe tinerii intelectuali dinamici şi cu vederi liberale din mediul urban să voteze ca nişte pesedişti pensionari şi semi analfabeţi mi se pare o gravă insultă la adresa primilor.

Întrebarea realmente importantă este, însă, câţi dintre cei care l-au votat pe Crin Antonescu sunt mai proşti, la fel de proşti, mai puţin proşti sau chiar muuuult mai inteligenţi decât Antonescu?

Răspunsul pe care îl dau eu acestei întrebări este încurajator pentru România atât prin prisma rezultatului referendumului, cât şi prin prisma ponderii mari a electoratului liberal urban, cu studii medii şi superioare.

_____________________________________________
P.S. – Aud că numiţii Mircea Toma şi Cristian Pârvulescu – altfel vajnici actvişti ai democraţiei originale – se încăpăţânează să conteste, nu ştiu unde, referendumul. Sunt şi ei, iată, nişte SUPER CONSECVENŢI! Adică tot nişte… (vezi mai sus)

Este, evident, o acţiune la fel de prostească şi de inutilă, dar şi fudulă şi ticăloasă. Dupa chipul şi asemănarea lui Antonescu.

Poporul român s-a exprimat, iar exprimarea sa este consemnată în Monitorul Oficial al României. Definitiv!

Mircea Toma, Cristian Pârvulescu şi cei care îi susţin constituie opoziţia la poporul român.

P.P.S. – Sunt în măsură să vă informez că – pentru a întări regula printr-o excepţie – există în România şi BOI INCONSECVENŢI.

Unul dintre inconsecvenţii de acest tip este o cunoscută arătare televizoristică de sex masculin care l-a adus în emisiunea sa pe Corneliu Vadim Tudor, în ciuda faptului că postul de televizune care îl utilizează impusese urmatoarea regulă: „Fără sincroane, fără invitaţii în emisiune, fără transmisii live. Printre alţii, pe listă se regasesc Gigi Becali, Corneliu Vadim Tudor, Aurelian Pavelescu, Marius Marinescu sau Lavinia Şandru” (conform Catalin Tolontan pe blogul sau, citând o parte din mailul trimis de Sergiu Toader).

Ba mai mult, când Vadim Tudor a făcut „un spirit de glumă” de-o mitocănie cumplită spunând că Melania Medeleanu prezintă ştirile cu picioarele în sus (sic!), „moderatorul” s-a hlizit ca un adolescent cu apucături solitare, fără a-l pune la punct pe nervosul său invitat.

_____________________________________________________________

ACEST TEXT ESTE UN PAMFLET

ŞI EL TREBUIE CITIT, INTERPRETAT ŞI CONSIDERAT CA ATARE

_____________________________________________________________

***

© Alexandru Dan Mitache

Coaliţia „social-liberală” anti-Băsescu

***

© Alexandru Dan Mitache

„Liberalii”

Ludovic Orban, prim-vicepreşedinte PNL, a declarat că actualul preşedinte este votat de alcoolici, ţigani şi probabil de prostituate.

„Eu aş rezuma aşa: cine votea- ză cu Băses- cu, alcoolici, ţiganii (…) prostituatele, probabil, deşi mă îndoiesc că prostituatele vor vota cu Băsescu, având în vedere cum arată (şeful statului, n.r.)”, a declarat Orban.

Apare o întrebare firească: cărui tip de electorat i se adresează Orban în acest fel? Electoratului liberal „veteran” al Pieţii Universităţii? Intelectualilor? Întreprinzătorilor? Ţărănimii? Muncitorilor? Sper că nu aceştia vor accepta aşa ceva.

În emisiunea „100%” a lui Robert Turcescu de sâmbătă, candidatul Crin Antonescu a declarat că ar vota în turul doi al alegerilor prezidenţiale chiar şi cu Becali sau Vadim Tudor, doar ca să nu câştige Băsescu.

Vă daţi seama ce caracter are Crin Antonescu…

Despre celălalt se ştie că nu mai e demult în crinul lui.

Dar ONG-urile? Unde sunt ONG-urile???

Pârvulescu, Mungiu-Pippidi… Ce părere aveţi???

Elena Udrea, ea înşivă*…

Aş fi vrut să intitulez articolul „ELENA UDREA FAŢĂ CU REACŢIUNEA”, dar mi-am amintit aserţiunea „Madame Bovary c’est moi”.  L-am preferat pe Flaubert lui Caragiale.

Deci… Elena Udrea! Un subiect sau o temă pe care o văd, a posteriori, încadrabilă în mai multe dintre categoriile acestui blog: „Creionul chimic”, „Gică Contra”, „Atitudini” şi „Întrebări deschise”…

Opiniile pesediştilor şi liberalilor despre ea nu se califică pentru o discuţie cât de cât serioasă. Şi unii şi alţii sunt ori complexaţi, ori vindicativi, ori în general şi una şi alta. De asemenea, părerile publicului de matracuce bovarice (că tot venise vorba) aflate la menopauză, sau de tatai frustraţi, bolnavi de „sindromul anti-Udrea„, care o detestă motivat, nu mă interesează.

Nici crizele erotico-economice ale unor maniaci vulgari şi misogini, de tipul C.T. Popescu, Dinescu sau Nistorescu, nu pot fi luate în discuţie, aceştia fiind incurabili şi motivaţi doar patologic şi financiar.

Dar constat că şi oameni cu un presupus scaun la cap, pe cât posibil neutri sau chiar susţinători ai preşedintelui Băsescu, se lasă bântuiţi de obsesia Udrea. Persoane, personaje şi, din păcate, chiar personalităţi din societatea civilă cu ştaif se lasă duse de această „convenienţă” inedită şi absurdă: distanţarea de Elena Udrea. Ultima pe care am „prins-o” este poeta Angela Marinescu.

Desigur, când eşti om de cultură, sau jurnalist din categoria „quality”, dă prost să te contrapui intelectualismului alinamungiupippidic. Nu te poţi pune rău cu dumnezeirea academică în chiloţi tetra şi ciorapi mercerizaţi dându-te cu necurata care se îmbracă de la Prada.

Noţiunea „Elena Udrea” – că a ajuns o noţiune, o sintagmă –  este mereu întâmpinată în cercurile înalte cu „văleu ma chère” sau „olio dear„. De ce? Nu cred că ştie nimeni. Cum ziceam şi despre raportarea la Traian Băsescu în articolul «„Şozul” de a fi anti-Băsescu», probail că acelaşi curent „şoz” funcţionează şi în cazul Elenei Udrea.

Hai să fim lucizi şi în fond respectuoşi cu noi înşine.

Cine şi mai ales CE este, de fapt, Elena Udrea, dincolo de personajul folcloric şi imaginar (creat de aspectul ei plăcut, de o incontestabilă inteligenţă, de un talent şi un curaj politic şi de o certa charismă) maculat scatologic prin trecerea din gură-n gură de la grobienii Ciutacu şi Badea, prin obscenul grotesc Dinescu până la toţi cei care cred că demnitatea proprei lor autobiografii necesită o trecere pe trotuarul celălalt când vine vorba despre ea?

Există bigoţi ai lui „crede şi nu cerceta” care trăiesc cu convingerea fermă că Elena Udrea s-a născut la Pleşcoi, că firma „Dalli” îi aparţine ei sau soţului ei, Dorin Cocoş, că a achiziţionat perdele în valoare de 75.000 €, că toată activitatea ei s-a rezumat la tricotat, dat cu mopul, călărit, plimbat cu bicicleta şi scris pe zidurile pariziene „Romania land of choice”, doar pentru că aşa a apărut în gazetele lui Patriciu, Sorin Roşca Stănescu, Vântu, sau Voiculescu sau aşa s-a văzut la televizor. Deşi alegaţiile şi calomniile au fost dovedite ca mincinoase, deşi turismul s-a mişcat bine, deşi, în ciuda crizei şi a infrastructurii, TUI a revenit în România.

De unde provine această voluptate a calomniei, a asocierilor porcoase şi a dispreţului extrem faţă de o persoană?

Şi atunci chiar întreb:

• De ce se crede, fără niciun temei serios şi concret, că Elena Udrea ar fi imorală, când ziarele au publicat fotografii sau secvenţe video şi au arătat-o pe sfânta Adriana Săftoiu vinovată de adulter, pe Ana Birchall în ipostaze… (de)favora(bi)le, sau pe Paul Păcuraru făcând cybersex de unul singur.
  

• De ce se crede că Elena Udrea ar fi mai proastă, dacă a făcut acum nu ştiu câţi ani, când nu ocupa nicio funcţie importantă, o gafă privind Norvegia, decât Adrian Severin (cel cu H2O-ul), decât viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu (care habar n-are cât este dobânda de politică monetară), decât ministrul Adomniţei (pe care l-au învăţat copiii câte stele sunt pe drapelul Europei), sau decât mulţi, mulţi alţii?

• De ce se crede că Elena Udrea ar fi mai abuzivă decât tot guvernul Tăriceanu, care a prăpădit pe nimic 3,5 milarde de Euro la sfârşitul lui 2008? Sau decât Rodica Stănoiu, care şi-a aranjat vânzarea unei  coşmelii din Filiaşi, în valoare reală  de 2.500 $, către SNP Petrom (companie de stat pe atunci!) cu 100.000 $? Sau decât atâţia alţii despre ale căror abuzuri, acte de corupţie sau matrapazlâcuri ziarele au tot scris de 20 de  ani încoace?
  

• De ce se crede că Elena Udrea ar fi mai putin onorabilă decât aceeaşi Stănoiu, sau decât Voiculescu, Roşca Stănescu, Ghişe şi ceilalţi turnători la Securitate? Sau decât Vadim Tudor ori Adrian Păunescu? Sau decât alte persoanje feminine sinistre de teapa Aurei Vasile?
  

• De ce se crede că Elena Udrea ar fi mai puţin cinstită decât Hildegard Puwak, Mircea Beuran, Şerban Mihăilescu, Ovidiu Muşetescu, Sorin Pantiş, Ioan Avram Mureşan?

• De ce se crede că activitatea ministerială a Elenei Udrea ar fi mai „oneroasă” decât cea a lui Orban, Mitrea, Nicolăescu, Remeş, Dan Ioan Popescu, etc.? De ce ar fi ea o membră a unei camarile şi n-or fi toţi clienţii politici ai PSD şi PNL? De ce ar fi ea o jefuitoare de bani publici şi n-ar fi cei care au privatizat ca în codru, la comision, tot ce s-a putut, cei care au returnat ilegal TVA în valoare de miliarde sau cei care au cedat subsolul Mării Negre? Cazuri în care, democratica şi transparenta coaliţie majoritară din parlament nu a găsit de cuviinţă să ceară, prin intermediul unor justiţiare comisii (şi încă cu celeritate) nicio începere a vreunei cercetări penale.

• De ce se crede că Elena Udrea ar fi mai cu tupeu decât Adrian Năstase, primul care a introdus golănia în discursul politic invitând, de la tribuna parlamentului, să i se numere coaiele. Pe care a dovedit că nici nu le are, ascunzându-se, de ani buni, pe sub scaunele parlamentului şi în fustele mătuşii Tamara de justiţia care îl caută.
  

• De ce se crede că Elena Udrea ar fi mai incompetentă decât miniştrii Chiuariu, Adomniţei, David, Nicolăescu sau Cioroianu, ca să nu-i pomenim decât pe unii mai recenţi. Sau mai incapabilă decât Crin Antonescu care n-a realizat absolut nimic într-o intreagă carieră de politician şi de parlamentar, care n-a votat nici măcar o singură dată în sesiunea parlamentară de toamnă a anului 2007 şi care este cunoscut ca un chiulangiu notoriu de la serviciul în care l-au trimis credulii care l-au votat.
  

• Şi a propos, de ce se crede că Elena Udrea nu este un bun ministru al turismului? Au făcut mai multe şi au fost oare mai buni şi mai competenţi: Mihai Lupoi (guvernul Roman), Dan Matei Agathon (guvernele Văcăroiu şi Năstase), Akos Birtalan (guvernul Ciorbea), Sorin Frunzăverde (guvernul Vasile), Ovidiu Silaghi (guvernul Tăriceanu)??? Îşi mai aminteşte cineva de ei? N-au consumat şi ei bugete? Proiectul ţeapă al cuplului Agathon-Năstase „Dracula Park” n-a existat? Palmierii din Mamaia morţi de mici n-au existat? Ce amnezii subite handicapează astăzi onorabilele creiere din societatea civilă şi din mass media de salon?

Doamnelor şi domnilor intelectuali civili, civici, cinici, cum oţi mai fi, sunteţi nişte ipocriţi!

De ce vedeţi, abia acum, şi numai în Elena Udrea, toate defectele şi toate metehnele celor enumeraţi mai sus de care nu v-aţi indignat decât prea puţin?

Cu ce, prin ce şi de ce este Elena Udrea mai rea sau mai puţin bună decât oricare dintre noi sau dintre voi?

N-aveţi şi domniile voastre scăpari şi bâlbe, interese şi veleităţi, ambiţii şi putere, cadavre prin dulap?

Vă rog puneţi mâna şi citiţi Ioan 8,7.

Obiecţia că ea, spre deosebire de dumneavoastră, este demnitar, nu ţine. La fel aţi gândit şi v-aţi comportat şi când nu era ministru.

N-am onoarea!

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

___________________________

* O fi oare necesar să mai precizez că acest dezacord al pronumelui de întărire are un schepsis?

Apocalypse now!

Sunt indubitabile câteva fapte:

1. Conducerea PSD s-a situat, încă de la începutul guvernării coaliţiei PD-L + PSD, pe o poziţie de permanentă dinamitare a politicii executivului.
2. Parlamentarii PSD s-au situat, practic, în opoziţie deşi teoretic ar fi trebuit să susţină guvernul.
3. Interesele politice dar mai ales personale ale lui Mircea Geoană, Ion Iliescu, Adrian Năstase au fost mereu contrare acordului semnat cu PD-L.
4. Am avut de-a face cu o IEŞIRE de la guvernare, nu cu o excludere de la guvernare a PSD, fapt certificat de toti analiştii şi consilierii care nu-i dădeau nicio şansă candidatului Geoană din poziţia de co-preşedinte al coaliţiei de guvernare.
5. Se pune la cale o moţiune de cenzură, cu valoare şi consecinţe de trădare naţională, care va arunca România în aer definitiv.

În aceste condiţii astăzi, PSD, prin vocea aceluiaşi Geoană, declară că va susţine moţiunea de cenzură iniţiată de PNL. După declaraţiile deja date, îmi este greu să găsesc un punct şi comun şi univoc al celor două partide în motivarea moţiunii. Liberalii susţineau ideea unui guvern de tehnocraţi, ceea ce este cel puţin o naivitate dacă n-ar fi o ipocrizie. Social-democraţii merg pe ideea nelegitimităţii guvernului Boc II, neputându-se lega de aspectele politice, căci actulaul executiv nu face decât să continue aplicarea unui program de guvernare elaborat, asumat şi în mare măsură aplicat de foştii miniştri PSD cu acordul întregului partid.

A crede că se poate forma rapid un guvern apolitic de tehnocraţi care să şi poată lucra este o nerozie marca Patriciu-Antonescu. N-a putut lucra în condiţii normale un guvern cu o susţinere parlamentară de 70%, aşa că un guvern fără nicio susţinere politică ar fi chiar absurd. De asemenea, orice om nelovit cu leuca în cap îşi dă seama cam cum s-ar desfăşura şi cam cât ar dura negocierile interpartinice privind componenţa unui asemenea guvern. O nebunie!

O eventuală adoptare a moţiunii de cenzură ar doborî guvernul Boc II. Ce se întâmplă mai departe? Există doar două posibilităţi teoretice:

1. Preşedintele Băsescu îl redesemnează pe Emil Boc să formeze un nou guvern (sau desemnează un alt membru PD-L), pe care parlamentul l-ar refuza ş.a.m.d.;
2. Preşedintele Băsescu acceptă ideea unui guvern de tehnocraţi şi desemnează un neutru, urmând discuţii şi certuri nesfârşite.

În ambele situaţii perioada de adevărată NON-GUVERNARE s-ar prelungi până la data alegerilor prezidenţiale.

Adică… TOUCHÉ!

Căci ce vor, de fapt, atât PSD cât şi PNL? Vor, cu preţul aruncării definitive a ţării în haos, să provoace o ADEVĂRATĂ CRIZĂ POLITICĂ. După situaţia anarhică creată de nişte sindicate politizate, iresponsabile şi ipocrite, cei doi lideri, Geoană şi Antonescu, sunt, iată, în stare să sacrifice întreaga ţară, înrăuntăţindu-i poate ireversibil situaţia economică şi financiară, doar pentru a-l pune pe Traian Băsescu într-o situaţie proastă din punct de vedere electoral. APOCALYPSE NOW!

Sindicatele, prin această grevă generală, au demonstrat întregii ţări, dacă mai era nevoie, unde se situează. A cere creşteri salariale într-un moment în care aproape peste tot în lume guvernele au redus salariile bugetarilor, a nu recunoaşte ceea ce au declarat ferm şi clar atât premierul cât şi ministrul de finanţe, ba chiar a reiterat şi ministrul demisionar Marian Sârbu şi anume că veniturile salariale aflate în plată în prezent NU vor scădea odată cu aplicarea legii salarizării unitare este o dovadă clară de rea credinţă.

Duplicitatea politicienilor din opoziţie, care ba cer reducerea cheltuielilor bugetare, ba susţin acţiunile sindicatelor care nu acceptă niciun compromis în acest sens, arată că, pentru ei, mercenari politici, nu contează decât interesele de partid şi, mai presus de orice, înlăturarea lui Traian Băsescu.

Nicioadată nu s-au folosit atâtea invective: de la mineresc-prezidenţialul „dă-l în mă-sa” (adică „dă-l în pizda mă-sii”), la elegantul „codoaşă bătrână”, metaforele lui Dragnea, Vanghelie, Geoană, Hrebenciuc, etc. nu mai ţin cont de nimic.

Disperarea este uriaşă, căci miza este, într-adevăr, uriaşă. La PSD, unde s-a văzut clar că Iliescu a preluat din nou conducerea alături de Vanghelie şi Năstase, miza sunt dosarele revoluţiei şi mineriadelor, dosarele de corupţie şi trafic de influenţă. La PNL, miza este şi una penală dar şi una politică, partidul fiind la un pas de a lua calea PNŢ-CD-ului. E vorba de PUŞCĂRIE! De puşcărie pe viaţă pentru unii. E vorba poate de miliarde de euro… De pierdut sau de prădat în continuare.

Electoratul are de ales, de fapt, între două persoane: Traian Băsescu şi Ion Iliescu, fiecare cu tot ceea ce ştim că reprezintă. A crede că Oprescu sau Antonescu n-ar cădea instantaneu în buzunarul PSD este o naivitate.

Avem, de o parte, pe acel Traian Băsesscu cu relele şi bunele lui şi, pe de altă parte, coaliţia celor pe care îi „deranjează” formată din personaje arhetipale:

1. Ion Iliescu
2. Adrian Năstase
3. Marian Vanghelie
4. Dan Voiculescu
5. Corneliu Vadim Tudor
6. Dinu Patriciu
7. Sorin Ovidiu Vântu
8. Sorin Roşca Stănescu

Aceştia sunt adevăraţii contracandidaţi cartelizaţi ai lui Traian Băsescu. Titularii cu şanse (Oprescu, Geoană, Antonescu)  înscrişi pe listele electorale nu sunt, în modul cel mai evident cu putinţă, decât nişte marionete ale celor enumeraţi mai sus. Iar ceilalţi actori din această piesă formează doar gaşca.

Adevăraţii cavaleri ai acestei apocalipse (pro)vin din gheena comunisto-securistă şi preluarea acum din nou a stindardului de către Ion Iliescu nu este deloc întâmplătoare.

El este cel care a condus şi girat, incontinuu, între decembrie 1989 şi decembrie 2004 RESTAURAŢIA postrevoluţionară cu faţă umană. El este cel către care converg şi Oprescu şi Geoană şi Patriciu-Antonescu şi Năstase şi ceilalţi. Traian Băsescu a avut curajul să se contrapună „lumii” iliesciene. Scoaterea la iveală a celebrului bileţel roz a reprezentat scânteia REVOLUŢIEI lui Băsescu. Elena Udrea, cea care a fost instrumentul declanşator al „ereziei”, plăteşte acum, aproape zilnic, curajul avut atunci.

Avem în faţă o scenă politică de esenţă aproape antichristică. Trăim într-o societate răsturnată în care în cer se află iadul din care Traian Băsescu trebuie alungat precum un Antilucifer. De cinci ani de zile, de la momentul „păcatului iniţial”, cel al devoalării şi respingerii metodelor instaurate în sistemul Iliescu, tolerate şi perpetuate şi de către regimul Constantinescu, Băsescu a fost în permanenţă demonizat, mereu şi mereu pentru cauze şi în situaţii care, în alte cazuri, rămâneau complet ignorate. Este, ca într-o oglindă, cazul abuzurilor la care este supusă şi Elena Udrea pentru nişte „vini” imaginare, în timp ce situaţii cu adevărat grave – ca afacerea „Sterling”, de pildă – sunt trecute sub tăcere. Băsescu este astăzi acuzat de „gregaritate” şi de „tendinţe dictatoriale” de către un personaj care a chemat minerii pentru a bate, a maltrata şi chiar a ucide români care i se opuneau, care a provocat un adevarăt exod de intelectuali în 1990-1991, care a blocat România timp de zece ani din mersul ei firesc către occident, care a instaurat unul dintre cele mai corupte şi mai retrograde sisteme din Europa şi un regim politic între 2000 şi 2004 recunoscut unanim pe plan internaţional ca fiind corupt şi de sorginte comunistă. Acel regim, acel PSD, în ciuda tentativelor mai mult sau mai puţin mimate, nu s-a reformat. Acum chiar a renunţat la orice mască.

Astăzi, sinistrei figuri a lui Ion Iliescu i se alătură, fără scrupule sau remuşcări, liberalii în frunte cu Crin Antonescu, care nu vor cu niciun chip să recunoască că pervertesc, cu bună ştiinţă, ideea de liberalism în România, numele şi istoria Partidului Naţional Liberal de dragul intereselor judiciare şi pecuniare ale celui care stipendiază – şi nu de ieri de azi – atât PNL-ul cât şi PSD-ul.

Astăzi, pe cine vedem alături de acelaşi Ion Iliescu? Îl vedem pe Petre Roman, sclerozat politic (şi poate că nu numai) şi ajuns… liberal (!), după ce sub guvernarea şi oblăduirea lui sediul PNL a fost devastat. Un Petre Roman neiertător cu Băsescu, care i-a luat locul la conducerea PD în mod democratic, după un eşec lamentabil. Petre Roman total amnezic când e vorba despre răsturnarea lui de la putere prin lovitură de stat minerească soldată cu alţi morţi şi răniţi de către acelaşi Iliescu. Tot alături de Iliescu apare şi Constantinescu, schimonosit de invidie şi de nimicnicie, în stare de orice compromis, chiar şi cu Voiculescu, cu Roşca Stănescu sau cu alţi dovediţi de către CNSAS.

Poporul român, cu bugetari hăbăuci sau conştienţi, cu intelectuali şi manageri, cu specialişti, cu muncitori şi ţărani, cu şomerii lui, cu întreprinzătorii care trag de 20 de ani ţara în ciuda edecului care ar ţine-o în loc, trebuie să înţeleagă că, până ce Autorul Suprem va introduce în povestea devenirii noastre un Făt-Frumos mesianic, va trebui să ne descurcăm cu Băse al nostru.

Cine poate dovedi că oricare dintre oponenţii cu şanse de a ajunge în turul al doilea cu Traian Băsescu este de capul lui şi nu este, direct sau indirect, maneta prin care grupul pesedist al lui Iliescu şi Vanghelie va pune mâna discreţionar pe putere?

Băsescu este singur. S-a văzut că aşa zisa lui camarilă – grupul de la „Golden Blitz”, grupul „asfaltatorilor” – s-a mutat cu arme, bagaje, şpăgi şi contracte în curtea lui Orban în clipa în care liberalii au rămas singuri la guvernare. În timp ce baronii PSD sunt legaţi ombilical de structurile lor de partid. Iar „baronii” PD-L nu există pe lângă ei.

• Crin Antonescu – o nadă-fantoşă, o carte moartă destinată celor cu vederi de dreapta şi nazuri intelectualiste;

• Mircea Geoana – decarul oficial al chintei;

• Sorin Oprescu – asul din mânecă destinat celuilalt capăt al chintei la care joacă Iliescu.

Orice alte consideraţii politice, ideologice, morale sau de altă natură nu mai sunt operante. Televiziunile nici nu mai contează.

Aşadar Băsescu sau Iliescu…

Noi sau ei!?!

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

____________________________________________

P.S. – Vezi şi articolul Geoană + Antonescu = Oprescu ?

Declaraţie de interese

Motto:

«Though I am not naturally honest, I am so sometimes by chance.»

William Shakespeare

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Eu, subsemnatul…

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009